Parteneri
Situatia actuala a sanatatii reproducerii in Republica Moldova
4. Situatia actuala a sanatatii reproducerii in Republica Moldova
În continuare sunt prezentaţi principalii indicatori relevanţi pentru sănătatea reproducerii în Republica Moldova pentru anul 2003. Principalele surse de date utilizate sunt rapoartele statistice ale: Departamentului de Statistică al Republicii Moldova; Ministerului Sănătăţii; Institutului de Cercetări Ştiinţifice în Domeniul Ocrotirii Sănătăţii Mamei şi Copilului; Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Sănătate a Reproducerii, Genetică Medicală şi Planificare Familială; Studiului Sănătăţii Reproducerii în Republica Moldova (a.1997).
4.I. Planificarea familială
Cadru legislativ şi normativ
Pentru prima data în ţara noastră, Planificării Familiale prin ordinul Ministerului Sănătăţii din 17.05.1994 Nr.89 “Despre organizarea serviciului republican al sănătăţii reproducerii şi planificării familiei” i-a fost acordat statul de serviciu medical specializat.
In special acest ordin a dispus organizarea în cadrul Institutului de Cercetări Ştiinţifice în domeniul Ocrotirii Sănătăţii Mamei şi Copilului a “Centrului Republican al Sănătăţii Reproducerii şi Planificării Familiale” şi în componenţa fiecărei consultaţii pentru femei raionale şi orăşeneşti a cabinetelor de planificare familială cu regulamentele şi listele de state respective.
Pe parcursul următorilor ani Conceptul Planificării Familiale a fost dezvoltat şi consolidat într-un şir de acte normative şi legislative ale Republicii Moldova cum ar fi:
- Ordinul Ministerului Sănătăţii din 03.08.1994, Nr.152 “Despre ocrotirea sănătăţii cetăţenilor”;
- Legea ocrotirii sănătăţii din 28.03.1995, Nr.411-XIII:
- Art. 31.Sterilizarea chirurgicală voluntară;
- Art. 32. Întreruperea voluntară a cursului sarcinii;
- Art.33. Fecundarea artificială şi implantarea embrionului.
- Ordinul Ministerului Sănătăţii din 10.01.01, Nr.232 “Cu privire la aprobarea regulamentului privind cerinţele minimale ale unei vizite de consultare în cabinetul de planificare a familiei”.
- Legea cu privire la ocrotirea sănătăţii reproducerii şi planificarea familială din 24.05.2001, Nr.185-XV.
- Codul Penal
Cap. II:
- Art. 159. Provocarea ilegală a avortului;
- Art.160. Efectuarea ilegală a sterilizării chirurgicale;
- Art.161. Efectuarea fecundării artificiale sau a implantării embrionului fără consimţământul pacientei;
Cap. IV:
- Art.171. Violul;
- Art.172. Acţiuni violente cu caracter sexual;
- Art.173 .Constrângerea la acţiuni cu caracter sexual.
- Codul Familiei, TITLUL I, Cap.2:
- Art.5. Egalitatea în relaţiile familiale;
- Art. 6. Realizarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor familiale;
- Art.7. Ocrotirea drepturilor familiale.
- Programul Naţional de asistenţă în planificarea familială şi protejarea sănătăţii reproducerii în Republica Moldova pentru anii 1999-2003.
Ministerul Sănătăţii a elaborat şi aprobat structura asistenţei medicale şi lista formularelor documentaţiei medicale de evidenţă primară a serviciului de planificare a familiei.
Accesibilitatea şi calitatea serviciilor
Una din condiţiile de baza a eficacităţii şi eficienţei asistenţei medicale în domeniul planificării familiale este accesul nelimitat al populaţiei la acest serviciu de sănătate specializat.
În acest plan există:
- Serviciul republican de planificare familială cu o vastă reţea de cabinete de planificare familială (în total 47) şi Centrul Naţional Ştiinţifico - Practic de Sănătate a Reproducerii, Genetică Medicală şi Planificare Familială. Asistenţa medicală în aceste cabinete este acordată de medicii obstetricieni-ginecologi cu o pregătire specială;
- Accesul geografic deplin, asigurat prin amplasarea cabinetelor de planificare familială în toate raioanele şi sectoarele municipale ale republicii;
- Accesul financiar parţial, unde consilierile sunt acordate gratuit, contraceptivele eliberate doar parţial gratuite şi avortul la cerere efectuat contra plată;
- Adresabilitatea sub nivelul posibilităţilor serviciului şi necesitaţilor populaţiei condiţionată de nivelul jos de informare sanitară a societăţii.
Informare, educare şi comunicare
La acest capitol, în Republica Moldova deja există o bogată experienţă care ar putea fi cu succes dezvoltată şi promovată şi pe viitor.
Printre măsurile realizate în acest plan în ultimii ani sunt de menţionat:
- Pregătirea cu suportul organizaţiilor internaţionale a formatorilor naţionali în planificarea familială;
- Petrecerea companiilor periodice de informare, educare şi comunicare prin intermediul mas-media (emisiuni radio-televizate, săptămâna “Planificării Familiei”, lunarul municipal “Pro - Sănătate”);
- Organizarea şi petrecerea la nivel republican cu participarea experţilor locali şi internaţionali a numeroaselor seminare cu tematica “Planificarea familială şi contracepţia” pentru medicii obstetricieni-ginecologi, de familie, moaşe şi asistente medicale;
- Instruirea în domeniul planificării familiei a psihologilor şi cadrelor didactice din instituţiile superioare de învăţământ;
- Elaborarea şi editarea cu suportul organizaţiilor internaţionale a materialelor informative pentru lucrătorii medicali: ”Ghid al serviciilor de planificare familială”; ”Планирование семьи и репродуктивное здоровье”; “Manual de Planificare familială”; “Planificarea familială”;
- Editarea şi distribuirea în rândul populaţiei a broşurilor şi posterelor pe tematică respectivă.
Cercetare
În plan naţional au fost efectuate doar două studii care reflectă situaţia în domeniul sănătăţii reproducerii şi planificării familiale:
- Studiul sănătăţii reproducerii Republica Moldova, 1997 (MS RM, ICŞOSMC, DSSM, Asociaţia de Planificare a Familiei RM, CCD Atlanta, UNICEF);
- Studiu de indicatori multipli (MICS), 2000 (UNICEF, Guvernul RM, CNŞPMP).
Monitorizare şi evaluare
În republică nu există un sistem integral de monitorizare şi evaluare a indicatorilor de proces, de impact şi de rezultat în domeniul planificării familiale. Actualmente, pot fi menţionaţi unii indicatori de impact care doar parţial permit evaluarea situaţiei în planificarea familială, cum ar fi:
- Rata fertilităţii;
- Rata naşterilor;
- Natalitatea;
- Rata de utilizare a unei metode de contracepţie;
- Rata avorturilor (la 1000 de născuţi vii);
- Incidenţa sifilisului;
- Incidenţa HIV/SIDA.
Date statistice
În raportul statistic despre contracepţie este inclusă informaţia numai despre utilizarea dispozitivelor intrauterine, contraceptivelor hormonale combinate şi sterilizării chirurgicale voluntare. Nu există date statistice oficiale despre utilizarea altor metode, cum ar fi prezervativul, spermicidele, calendarul, coitus intreruptus, etc.
Analiza utilizării metodelor de contracepţie pe parcursul anilor 1990-2003 relevă o ameliorare lentă a accesului la contracepţie (pentru dispozitivele intrauterine, contraceptivele orale combinate şi sterilizarea chirurgicală): de la 18,8% în 1990 până 31,8% în anul 2003. Rata utilizării contraceptivelor orale combinate a crescut de la 1,4 în 1990 până la 6,3 în 2003. Prevalenţa contraceptivă în Republica Moldova e de 73,5%, inclusiv a utilizării metodelor moderne de contracepţie - 41,8%.
Conform datelor Studiului Sănătăţii Reproducerii în Republica Moldova efectuat în a.1997 pe un eşantion de 4023 de femei în vârstă reproducerii, utilizarea metodelor de contracepţie constituia 73,7%, inclusiv a metodelor moderne – 50,0%.
Necesităţile ne satisfăcute ale contracepţiei moderne au fost estimate la 29,0%. Din numărul total de femei în vârsta fertilă - 38, 4% utilizau dispozitive intrauterine, 5,9% - prezervative, 3,4% – ligatura trompelor, 2,1% – contraceptive orale combinate, 21,6% - coitus intreruptus, 2,0% - metoda calendarului. În ansamblu rata contracepţiei eficiente a constituit numai 46,4%. În acelaşi timp 26,3% femei nu utilizau nici o metodă de contracepţie.
Aşadar, printre particularităţile specifice ale planificării familiale în Republica Moldova pot fi menţionate, utilizarea insuficientă a metodelor moderne de contracepţie, cum ar fi contraceptivele orale combinate şi sterilizarea chirurgicală., concomitent cu utilizarea exagerată a dispozitivelor intrauterine dacă e să ţinem cont de incidenţa actuală înaltă prin infecţiile cu transmisie sexuală, anemiile cu deficit de fer şi hipermenoree la femeile din Republica Moldova.
Realizări
Restructurarea şi reformele sistemului de sănătate promovate şi realizate de Ministerul Sănătăţii în ultimii ani au contribuit în mod decisiv la:
- Organizarea în a.1994 a cabinetelor de planificare familială (în total 47) în fiecare raion şi sector municipal ale republicii;
- Instruirea întreg personalului cabinetelor de planificare familială în cadrul numeroaselor seminare şi trainninguri;
- Deschiderea a 3 centre de sănătate a femeilor;
- în Municipiul Chişinau „Dalila”;
- la nordul Republicii, în raionul Drochia „Ana”;
- la sudul Republicii, în raionul Cahul, „Virginia”.
- Eşalonarea în a.1998 a asistenţei medicale în planificarea familială în 3 nivele;
- nivelul I - medicul de familie;
- nivelul II - cabinetele de planificare familială raionale şi municipale;
- nivelul III - Centrul Naţional Ştiinţifico - Practic de Sănătate a Reproducerii, Genetică Medicală şi Planificare Familială;
- Crearea în a.2003 a Centrului Naţional Ştiinţifico - Practic de Sănătate a Reproducerii, Genetică Medicală şi Planificare Familială.
Instruirea furnizorilor de servicii
Cu suportul organizaţiilor internaţionale, în ultimii ani au fost organizate şi cu succes petrecute un şir întreg de seminare de instruire a personalului medical.
S-aut: pregătit formatorii naţionali în planificarea familială; editat materiale didactice pentru personalul medical.
Cu toate acestea până în prezent instruirea personalului medical în planificarea familială şi sănătatea reproducerii în cadrul pregătirii postuniversitare se efectuează fragmentar, nu există un program integru de instruire universitară şi postuniversitară a medicilor de familie, medicilor obstetricieni-ginecologi, moaşelor şi asistentelor medicale.
Problemele rămase nesoluţionate
- Cadrul normativ referitor la sănătatea reproducerii şi planificarea familială este restrâns.
- Lipsa programului integru de instruire universitară şi post-universitară a medicilor de familie şi medicilor obstetricieni-ginecologi în sănătatea reproducerii şi planificarea familială.
- Dotarea insuficientă a mai bine de 40,0% din cabinetele de planificare familială raionale.
- Nivelul scăzut de cunoştinţe şi informare al populaţiei referitor la contracepţie şi prevenirea infecţiilor cu transmisie sexuală.
- Nivelul jos de utilizare a contraceptivelor orale combinate, îndeosebi în mediul rural.
- Utilizarea neargumentat şi nejustificat de frecventă a dispozitivelor intrauterine pe fondalul nivelului înalt de răspândire a infecţiilor aparatului uro - genital.
- Inexistenţa sterilizării chirurgicale masculine şi efectuarea celei feminine într-un număr extrem de mic.
- Antrenarea insuficientă a medicilor de familie în consilierea populaţiei privind alegerea celei mai optimale metode de contracepţie, cât şi nevalorificarea potenţialului asistentelor medicale în acordarea serviciilor de planificare familială.
- Nivelul înalt al avorturilor la cerere -361,2 la 1000 de născuţi vii.
- Rata sporită a sarcinilor nedoritei - 60,0%.
- Lipsa tendinţei evidente de descreştere a incidenţei infecţiilor cu transmisie sexuală (HIV/SIDA, sifilis, gonoree, etc.).
4.2. Maternitate fără risc
Cadrul legislativ şi normative
Principiile de bază ale maternităţii fără risc sunt garantate de:
- Legea ocrotirii sănătăţii din 28.03.1995, Nr.411-XIII;
- Programul Naţional de ameliorare a asistenţei medicale perinatale pentru anii 1997-2002, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova din 18.12.1997, Nr.1171;
- Programul de promovare a serviciilor perinatale de calitate pentru anii 2003-2007, aprobat prin ordinul Ministerului Sănătăţii din 18.06.2003, Nr.185 si Hotărârea Colegiului Ministerului Sănătăţii din 15.04.2003, proces verbal Nr. 4;
- Programul Unic de asigurare obligatorie de asistenţă medicală pentru anul 2004, aprobat. prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova din 15.12.2003, Nr.1515;
- Statutul medicului perinatolog.
Accesibilitatea şi calitatea serviciilor
Implementarea Programului Naţional de ameliorare a asistenţei medicale perinatale pentru anii 1997-2002 asigură integral accesul medical şi geografic al populaţiei la asistenţa medicală perinatală eşalonată în trei nivele: nivelul I - 25 maternităţi raionale; nivelul II - centrele perinatologice regionale şi nivelul III - Institutul de Cercetări Ştiinţifice în Domeniul Ocrotirii Sănătăţii Mamei şi Copilului.
Programul Unic de asigurare obligatorie de asistenţă medicală pentru anul 2004 garantează accesul financiar al populaţiei la serviciile medicale perinatale.
Cercetare
Starea reală a asistenţei medicale perinatale a fost constatată în baza Studiilor de evaluare a Programului Naţional de ameliorare a asistenţei medicale perinatale efectuate în anii 2000, 2001 şi 2002. În a.3003 a fost efectuat Studiul de evaluare a 10 maternităţi.
Monitorizare şi evaluare
În scopul asigurării monitorizării şi evaluării obiective a asistenţei medicale perinatale pe parcursul ultimilor trei ani substanţial au fost revizuite şi modificate formularele de evidenţă medicală primară şi rapoartele statistice cu crearea în a.2003 a sistemului managerial informaţional de perinatologie.
Datele statistice
Republica Moldova, la compartimentul mortalitatea maternă, conform criteriilor OMS, în ultimii cinci ani se situează în rândul ţărilor cu o rată joasă, sub 30,0 cazuri la 100 mii nou-născuţi Astfel, mortalitatea maternă a înregistrat o evoluţie de la 51,3 în anul 1992 până la 21,9 cazuri la. 100 mii copii născuţi vii în anul 2003. În ultimii 10 ani cauzele principale de deces matern sunt: complicaţiile avortului - 30,3%; hemoragiile - 19,7%; complicaţiile septice - 18,1% şi preeclampsia-eclampsia - 11,2%. Majoritatea deceselor materne (58,3%) au avut loc la femei din mediul rural, fiecare a patra femeie (25,7%) a decedat la domiciliu.
Pe parcursul ultimilor 10 ani s-a redus şi rata mortalităţii perinatale de la 15,2 în a.1992 până la 11,4 la 1000 de copii născuţi vii şi morţi în a.2003. Cauzele principale ale mortalităţii perinatale după rang sunt: hipoxia intrauterină şi asfixia obstetricală; anomaliile congenitale, deformaţiile şi anomaliile cromozomiale; infecţiile specifice perioadei perinatale; suferinţele respiratorii ale nou-născuţilor şi alte stări respiratorii şi rupturile
şi hemoragiile intracraniene datorită traumatismului obstetrical.
Realizările principale
- Aprobarea Programului Naţional de ameliorare a asistenţei medicale perinatale pentru anii 1997-2002, prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova din 18.12.1997, Nr.1171 şi aProgramului de promovare a serviciilor perinatale de calitate pentru anii 2003-2007, prin ordinul Ministerului Sănătăţii din 18.06.2003, Nr.185 si Hotărârea Colegiului Ministerului Sănătăţii din 15.04.2003, proces verbal Nr. 4, a definit politica Ministerului Sănătăţii în domeniul perinatologiei, reflectată plenar în Programul unic de asigurare obligatorie de asistenţă medicală pentru a.2004.
- Elaborarea şi distribuirea Ghidurilor Naţionale de perinatologie: A – „Principii de organizare şi acordare a asistenţei perinatale”; B - „Serviciul perinatal regionalizat: niveluri si conţinut” şi C – „Protocoale de îngrijire şi tratament în obstetrică şi neonatologie”.
- Iniţierea parteneriatului durabil cu toate programele care vizează sănătatea mamei şi copilului.
- Echiparea tuturor centrelor perinatale de nivelul II şi III cu aparataj şi instrumentariu medical performant.
- Fortificarea potenţialului uman al serviciului de perinatologie.
Problemele rămase nesoluţionate
- Rata înaltă a mortalităţii materne cauzată de complicaţiile după avort.
- Rata sporită a mortalităţii perinatale printre copiii cu masa corpului la naştere mai mare de 2500g.
- Rata înaltă a mortalităţii perinatale cauzată de malformaţiile congenitale, deformaţiile şi anomaliile cromozomiale.
- Contradicţia dintre standardele de asistenţă medicală perinatală aprobate în cadrul asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi prevederile Ghidurilor Naţionale de perinatologie.
- Necorespunderea principiilor de acreditare a instituţiilor medicale ale serviciului perinatal cerinţelor OMS şi criteriilor de calitate promovate prin Iniţiativa Sarcină fără Risc.
- Lipsa institutului de asistenţi sociali în îngrijirea perinatală.
- Tergiversarea restabilirii institutului de moaşe in asistenta medicala primara.
- Lipsa evaluării deprinderilor comportamentale ale populaţiei la capitolul „Maternitate fără risc”.
- Ineficienţa politicii naţionale de interacţiune a serviciului medical cu familia şi comunitatea în domeniul perinatologiei.
- Informarea şi participarea insuficientă a comunităţii în soluţionarea problemelor ce ţin de sănătatea mamei şi copilului.
- Implicarea slabă a familiei în îngrijirea preconcepţională, pre-, intra- şi postnatală.
- Izolarea femeii şi a familiei de la procesul de primire a deciziilor respective.
4.3. Sănătatea reproducerii şi sexualităţii adolescenţilor şi tinerilor
Cadru legislativ şi normativ
Ocrotirea sănătăţii reproducerii şi sexualităţii adolescenţilor şi tinerilor este reglementată de:
- Legea privind drepturile copilului din 15.12.1994, Nr.338-XIII – Capitolul II. Art.4. Dreptul la viaţă
- Legea ocrotirii sănătăţii din 28.03.1995, Nr.411-XIII – Art. 50. Asistenţa medicală pentru copii şi adolescenţi.
- Legea cu privire la tineret din 11.02.1999, Nr.279-XIV. Art. 10. Ocrotirea sănătăţii şi dezvoltarea fizică., Art. 12 Susţinerea tinerii familii.
- Legea cu privire la ocrotirea sănătăţii reproducerii şi planificarea familială din 24.05.2001, Nr.185-XV – Art. 8. Dreptul minorilor la ocrotirea sănătăţii reproducerii şi la educaţia sexuală.
- Codul Penal:
- Cap. II. Infracţiuni contra vieţi şi sănătăţii persoanei, Art. 159 Provocarea ilegală a avortului;
- Cap. IV. Infracţiuni privind viaţa sexuală, Art. 171. Violul, Art.174. Raportul sexual cu o persoană care nu a atins vârsta de 14 ani;
- Cap. VII. Infracţiuni contra familiei şi minorilor;
- Cap. VIII. Infracţiuni contra sănătăţii publice şi convieţuirii sociale. Art. 211. Transmiterea unei boli venerice, Art.212.Contaminarea cu maladia SIDA, Art.220.Proxenetismul.
- Codul Familiei
Titlul II. Căsătoria:
- Cap. III. Condiţiile şi modalitatea de încheiere a căsătoriei, Art.14. Vârsta matrimonială;
- Cap. X. Drepturile copiilor minori;
- Cap. XI. Art.59. Drepturile părinţilor minori.
- Programul naţional de asistenţ în planificarea familială şi protejarea sănătăţii reproducerii în Republica Moldova pentru anii 1999-2003.
- Strategia pentru Tineret, 2004-2005 a Guvernului Republicii Moldova – Prioritatea A. Accesul tinerilor la servicii şi informaţii. „Obiectivul: facilitarea accesului la informaţie şi la servicii prietenoase tinerilor, precum şi la timpul liber calitativ.”
- Ordinul Ministerului Sănătăţii: din 26.04.2004, Nr.123 „Cu privire la crearea Grupului de lucru pentru coordonarea procesului de extindere a serviciilor de sănătate prietenoase tinerilor”.
Accesibilitatea şi calitatea serviciilor
Condiţia de bază în asistenţa medicală tinerilor este accesului la servicii de sănătate calitative.
- Serviciul medical specializat de sănătate pentru tineri n-are un caracter definit.
- Serviciile medicale de sănătate a reproducerii şi sexualităţii acordate de cabinetele de planificare familială existente în republică poartă un caracter formal.
- Accesul geografic este asigurat prin amplasarea cabinetelor de planificare familială în toate raioanele şi sectoarele municipiilor republicii.
- Accesul financiar este parţial: consilieri gratuite; contraceptive parţial gratuite şi avortul la cerere contra plată.
- Calitatea serviciilor - joasă.
Informare, educare şi comunicare
La acest capitol există o experienţă solidă, care poate fi dezvoltată şi promovată şi în continuare şi include în sine:
- Predarea cursului opţional în pregătirea pentru viaţa de familie;
- Implementarea curiculei “Dezvoltarea deprinderilor de viaţă”;
- Petrecerea companiilor periodice de informare, educare şi comunicare în mas-media;
- Realizarea companiilor sporadice extraşcolare de către organizaţiile obşteşti;
- Petrecerea lecţiilor şi seminarelor de către lucrătorii medicali ai serviciului de planificare familială.
Cercetare
Sănătatea reproducerii şi sexualităţii adolescenţilor şi tinerilor este reflectată doar fragmentar în:
- Studiul sănătăţii reproducerii Republica Moldova, a.1997 (MS RM, ICŞOSMC, DSSM, Asociaţia de Planificare a Familiei RM, CCD Atlanta, UNICEF;)
- Studiul de indicatori multipli (MICS), a.2000 (UNICEF, Guvernul RM, CNŞPMP);
- Studiul cunoştinţelor, atitudinilor şi practicilor (KAP) tinerilor privitor la propria dezvoltare şi sănătate, RM, a.2003, (MS, MI RM, CNŞPMP, Asociaţia Sănătate pentru Tineri, UNICEF);
- Lucrarea ştiinţifică “Aspectele medico-sociale ale sarcinii şi naşterii la adolescente în Republica Moldova” (catedra Sănătatea Publică, FPM,USMF “N.Testemiţanu”).
Monitorizare şi evaluare
Actualmente sunt monitorizaţi şi evaluaţi doar câţiva indicatori de impact:
- Rata naşterilor la adolescente (numărul naşterilor la 1000 de femei în vârsta de 15-19ani);
- Rata avorturilor la adolescente (numărul avorturilor la 1000 de femei în vârsta de 15-19 ani);
- Ponderea avorturilor la adolescente (numărul avorturilor la adolescente raportat la numărul total de avorturi);
- Incidenţa sifilisului şi gonoreei la adolescenţi
Datele statistice
Adolescenţii şi tinerii constituie o pătrime din populaţia republicii. Datele statistice existente referitor la sănătatea reproducerii şi sexualităţii adolescenţilor şi tineri scot în vileag un şir de probleme serioase care-şi aşteaptă soluţionarea.
Problemele rămase nesoluţionate
- Ponderea înaltă a avorturilor la adolescente.
- Rata înaltă a sarcinilor nedorite la adolescente.
- Incidenţa înaltă a infecţiilor cu transmisie sexuală (HIV/SIDA, sifilis, gonoree) la adolescenţi şi tineri.
- Nivelul scăzut al cunoştinţelor tinerilor referitor la contracepţie şi prevenirea infecţiilor cu transmisie sexuală.
- Accesul extrem de redus al adolescenţilor şi tinerilor la servicii medicale specializate, promovate conform principiilor de servicii de sănătate prietenoase tinerilor.
- Lipsa conceptului naţional despre clinică prietenoasă tinerilor.
- Lipsa standardelor de calitate şi protocoalelor de îngrijire în sănătatea reproducerii şi sexualităţii tinerilor.
- Imperfecţiunea cadrului normativ referitor la sănătatea reproducerii şi sexualităţii adolescenţilor şi tinerilor.
4.4 Infecţiile tractului reproductiv
Cadrul legislativ şi normativele
Prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova din 18.06.2001, Nr.482 a fost aprobat Programul Naţional de profilaxie şi combatere a infecţiei cu HIV/SIDA şi a infecţiilor cu transmisie sexuală pentru anii 2001-2005, una din prevederile de bază ale căruia este elaborarea principiilor naţionale de prevenire a transmiterii infecţiei cu HIV/SIDA de la mamă la făt, inclusiv accesul femeilor gravide HIV pozitive şi nou-născuţilor de la mamele infectate cu HIV/SIDA la terapia antiretrovirală.
A fost elaborat, şi prin ordinul Ministerului Sănătăţii din 01.04.2004, Nr.100 aprobat Ghidul „Infecţia HIV şi SIDA cu transmitere materno - fetală”, cu referirea unităţilor teritorial-administrative către centrele zonale de primire a naşterilor la gravidele HIV pozitive.
Accesibilitatea şi calitatea serviciilor
Adolescenţii şi tinerii din republică au acces nelimitat la cabinetele de examinare, testare şi tratament a infecţiilor cu transmisie sexuală care funcţionează în toate raioanele şi oraşele republicii.
În scopul asigurării, conform protocoalelor OMS, a condiţiilor optimale de diagnostic, supraveghere şi tratament gratuit cu preparate antiretrovirale, în cadrul Dispensarului Dermatologo – Venerologic Republican a fost creată secţia specializată pentru persoanele cu infecţia HIV/SIDA, cu o capacitate de 35 paturi, inclusiv 5 pentru copii.
Informare, educare şi comunicare
Printre măsurile realizate în acest plan pot fi menţionate:
- Editarea, cu suportul organizaţiilor internaţionale, şi distribuirea în rândul populaţiei a materialelor ce ţin de prevenirea răspândirii infecţiilor cu transmisie sexuală;
- Difuzarea emisiunilor radio-televizate;
- Susţinerea seminarelor cu medicii de familie, obstetricieni-ginecologi, moaşe, asistente medicale şi organizaţiile de tineret.
Cercetare
Problema cunoştinţelor, atitudinilor şi comportamentului femeiilor în vârsta de 15-49 ani, la capitolul infecţiilor cu transmisie sexuală a fost abordată parţial în Studiul sănătăţii reproducerii Republica Moldova, a.1997.
Monitorizare şi evaluare
În conformitate cu dările de seamă aprobate de Ministerul Sănătăţi în republică se monitorizează incidenţa cu sifilis, gonoree, HIV/SIDA la bărbaţi, femei, gravide şi tineri.
Date statistice
În perioada anilor 1987-2003 au fost depistate 1945 persoane infectate cu HIV, din ei 1892 - cetăţeni ai Republicii Moldova, inclusiv bărbaţi – 1355 (71,6%) şi femei – 537 (28,4%). Din numărul celor infectaţi au dezvoltat maladia SIDA 103 persoane, dintre care 70 au decedat. În anul 2003 incidenţa şi prevalenţa cu infecţia HIV/SIDA a constituit 6,0 şi 44,7 respectiv cazuri la 100 mii de locuitori.
Infecţia HIV/SIDA afectează îndeosebi persoane tinere, preponderent utilizatoare de droguri intravenos. Concomitent se atestă şi o creştere a riscului răspândirii infecţiei HIV/SIDA pe cale sexuală, condiţionată de nivelul sporit al infecţiilor cu transmisie sexuală în rândul tinerilor. Frecvenţa cazurilor de sifilis la ei în perioada anilor 1990-2001 s-a majorat de 5 ori. În consecinţă riscul transmiterii infecţiei HIV de la mamă la fă a sporit cu mult. În aşa fel, în aceşti ani au fost depistate 78 femei gravide HIV pozitive, inclusiv 12 femei infectate în a.2003. La 10 copii născuţi de la mame HIV pozitive, inclusiv la 4 copii născuţi în a.2003 a fost depistată infecţia HIV cu confirmarea infectării perinatale.
Realizările principale
- Adoptarea de către Guvernul republicii Moldova a politicii în domeniul prevenirii infecţiilor cu transmisie sexuală.
- Elaborarea şi aprobarea ghidului „Infecţia HIV şi SIDA cu transmitere materno - fetală.
- Accesul femeilor gravide HIV pozitive şi nou-născuţilor lor, la tratamentul antiretroviral gratuit.
Problemele rămase nesoluţionate
- Imperfecţiunea cadrului normativ referitor la modul de supraveghere a gravidelor HIV infectate, la nivel de oraşe.
- Tergiversarea abordării sindromale OMS a diagnosticului şi tratamentului infecţiilor cu transmisie sexuală
- Caracterul fragmentar şi implicarea insuficientă a mas-media în activitatea de informare, educare şi comunicare a populaţiei reproductiv active în problema infecţiilor cu transmisie sexuală.
- Antrenarea insuficientă a cabinetelor de planificare familială în acordarea serviciilor medicale de consiliere şi tratament a infecţiilor cu transmisie sexuală.
- Lipsa unor studii actuale în domeniul infecţiilor cu transmisie sexuală la persoanele de vârsta reproductivă activă.
4.5 Avortul
Cadru legislativ şi normativ
În Republica Moldova avortul este legiferat şi reglementat de:
- Ordinul Ministerului Sănătăţii din 03.08.1994, Nr.152 „Despre unele măsuri de ocrotire a sănătăţii femeii, micşorarea numărului de avorturi în republică;”
- Legea ocrotirii sănătăţii din 28.03.1995, Nr.411-XIII:
- Art.32. Întreruperea voluntară a cursului sarcinii;
- Codul Penal
- Cap. II: - Art. 159. Provocarea ilegală a avortului;
- Ordinul Ministerului Sănătăţii din 07.04.2004, Nr.103 .”Cu privire la aplicarea şi implementarea metodei aspiraţia vacuum manuală în Republica Moldova”.
Accesibilitatea şi calitatea serviciilor
Conform reglementărilor Ministerului Sănătăţii efectuarea avortului este permisă doar medicilor obstetricieni-ginecologi în condiţiile secţiilor obstetrico-ginecologice ale instituţiilor medicale raionale, municipale şi republicane, care pe deplin asigură atât accesul medical cât ţi geografic al femeilor la avort.
În plan financiar avortul la cerere în republică pretutindeni se efectuează contra plată.
Efectuarea majorităţii covârşitoare (65,0%) a avorturilor prin chiuretare este una din cauza principală a calităţii joase a serviciilor medicale de întrerupere a sarcinii şi respectiv al riscului sporit de complicaţii după avort.
Informare, educare, comunicare
Printre măsurile realizate în acest plan în ultimii ani, sunt de menţionat:
- Pregătirea cu suportul organizaţiilor internaţionale a formatorilor naţionali în problema asigurării avortului fără pericol;
- Petrecerea prin intermediul mas–media a companiilor periodice de informare, educare şi comunicare despre dauna avortului;
- Organizarea şi petrecerea la nivel republican cu participarea experţilor locali şi internaţionali a seminarelor cu tematica „Avort fără pericol” pentru medicii obstetricieni-ginecologi;
- Elaborarea şi editarea cu suportul organizaţiilor internaţionale a Ghidului clinic „Întreruperea sarcinii în primul trimestru prin aspiraţia vacuum manuală (AVM)”.
- Editarea şi distribuirea în rândul populaţiei a broşurilor şi posterelor pe tematică respectivă.
Cercetare
În plan de cercetare avortul şi-a găsit reflectarea doar parţial în Studiul sănătăţii reproducerii Republica Moldova, 1997 (MS RM, ICŞOSMC, DSSM, Asociaţia de Planificare a Familiei RM, CCD Atlanta, UNICEF).
Monitorizare şi evaluare.
Se efectuează doar în baza raportului statistic trimestrial şi anual Nr.13.
Datele statistice.
Datele statistice denotă o reducere vădită (de 4 ori) a numărului şi ratei avorturilor în a.2003 faţă de a.1992. Rata avorturilor este de 19,2 la 1000 de femei în vârstă de 15 49 ani sau 441,0 la 1000 de nou-născuţi vii. Conform datelor Studiului sănătăţii reproducerii Republica Moldova, 1997 frecvenţa complicaţiilor după avort constituie 16,0%, inclusiv 11,0% - imediate şi 5,0% - ulterioare.
Ponderea complicaţiilor după avort în structura mortalităţii materne pe parcursul anilor 1992-2003 constituie 30,3%. Din 8 cazuri de mortalitate maternă (21,9 la 100 mii de nou-născuţi vii) înregistrate în anul 2003, 3 (37,5%) au avut loc din cauza complicaţiilor după avort.
Realizările principale
- Adoptarea cadrului legislativ cu privire la avort.
- Reducerea constantă a numărului şi ratei avorturilor pe parcursul ultimului deceniu.
- Instruirea specialiştilor în utilizarea vacuum-aspiraţiei manuale.
- Elaborarea şi publicarea Ghidului clinic „Întreruperea sarcinii în primul trimestru prin aspiraţia vacuum manuală (AVM)”.
- Efectuarea studiului de evaluare a acceptabilităţii avortului medicamentos.
Problemele rămase nesoluţionate
- Lipsa standardelor şi protocoalelor naţionale de îngrijire în avort.
- Existenţa practicii de întrerupere ilegală a sarcinii, în condiţii riscante, fără evidenţa statistică.
- Integrarea insuficientă a serviciului de întrerupere a sarcinii cu serviciul de planificare familială.
- Practicarea insuficientă a consilierii contraceptive după avort.
- Ponderea mare (10,6%) a avortului la adolescente în numărul total de avorturi.
- Frecvenţa sporita (16,0%) a complicaţiilor după avort.
- Mortalitatea maternă înaltă (8,2 la 100 mii nou născuţi vii) din cauza complicaţiilor după avort.
- Dezvoltarea slabă a sistemului de monitorizare, evaluare şi audit a serviciului de întrerupere a sarcinii.
- Lipsa unei evaluări strategice a serviciului de întrerupere a sarcinii.
4.6 Prevenirea şi managementul infertilităţii
Cadrul legislativ şi normativ
Actele legislative şi normative care confirmă dreptul la reproducere, sunt:
- Legea ocrotirii sănătăţii din 28.03,1995 Nr.411-XIII, Art.33. Fecundarea artificială şi implantarea embrionului.
- Legea cu privire la ocrotirea sănătăţii reproducerii şi planificarea familială din 24.05.2001, Nr.185-XV,
Cap. II:
- Art.10. Dreptul la însămânţare artificială şi fecundare in vitro.
- Codul Penal
Cap. II:
- Art.160. Efectuarea ilegală a sterilizării chirurgicale;
- Art.161. Efectuarea fecundării artificiale sau a implantării embrionului fără consimţământul pacientei.
Codul Familiei, TITLUL I, Cap.2:
- Art.5. Egalitatea în relaţiile familiale;
- Art.6. Realizarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor familiale;
- Art.7. Ocrotirea drepturilor familiale.
- Programul Naţional de asistenţă în planificarea familială şi protejarea sănătăţii reproducerii în Republica Moldova pentru anii 1999-2003.
- Ordinul Ministerului Sănătăţii din 05.07.2004, Nr.202 „Cu privire la serviciile medicale de reproducere umană asistată”.
Accesibilitatea şi calitatea serviciilor
Prevederile actelor normative ale Ministerului Sănătăţii asigură:
- Accesul geografic la serviciile moderne de diagnostic şi tratament al infertilităţii;
- Accesul medical în consilierea, investigarea şi tratament cuplului infertil la nivelul: I - medicul de familie; II cabinetele de planificare familială şi III - Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Sănătate a Reproducerii, Genetică Medicală şi Planificare Familială.
În absoluta majoritate serviciile medicale în domeniul infertilităţii sunt prestate contra plată.
Informare, educare şi comunicare
La acest capitol au fost:
- Editate materiale informative pentru medicii obstetricieni-ginecologi şi medicii de familie;
- Organizate seminare republicane şi locale cu instruirea în acest domeniu a personalului medical al cabinetelor de planificare familială şi a medicilor de familie.
Cercetare
În plan naţional au fost efectuate doar studii ştiinţifice tangenţiale problemei în cauză:
- Morbiditatea ginecologică în Republica Moldova şi măsurile de ameliorare a ei.
- Reabilitarea pacientelor după corecţia endoscopică a sterilităţii tubar-peritoneale;
- Contribuţii la terapia salpingooforitelor cronice, recidivante prin aplicarea locală a autolimfocitelor;
- Aspectele imunobiologice ale lichidului peritoneal la femeile cu sterilitate tubo-peritoneală.
Monitorizare şi evaluare
Nu există indicatori statistici de monitorizare şi evaluare a infertilităţii la nivel populaţional.
Datele statistice
Date statistice oficiale ale infertilităţii nu există. Conform datelor estimative, ale examenelor selective, circa 15,0% din cuplurile republicii suferă de infertilitate.
Realizările principale
Printre cele mai importante realizări în domeniu pot fi enumărate:
- Elaborarea şi aprobarea cadrului legislativ ce reglementează asistenţa medicală în caz de infertilitate;
- Eşalonarea asistenţei medicale în domeniul infertilităţii;
- Editate materialelor informative pentru personalul medical antrenat în prestarea acestor servicii medicale.;
- Instruirea medicilor specialişti în domeniu.
Problemele rămase nesoluţionate
În mod deosebit este necesar de remarcat, că:
- Cadrul normativ existent nu corespunde necesităţilor şi posibilităţilor reale;
- Nu există standarde naţionale în conduita cuplurilor suferinde de infertilitate şi prematuritate;
- Capacităţile instituţionale nu corespund posibilităţilor metodologice existente;
- Nu există sistemul managerial informaţional de sănătate în domeniu.;
- Nivelul de informare, educare şi motivare al populaţiei în problemele infertilităţii este scăzut.
4.7. Violenţa domestică şi abuzul sexual
Cadrul legislativ şi normativ
Printre actele legislative şi normative care consfinţesc drepturile şi libertăţile omului (inclusiv şi în cadrul familiei) şi prevăd mecanismele de apărare a lor, pot fi menţionate:
- Constituţia Republicii Moldova;
- Codul familiei;
- Codul civil;
- Codul penal;
- Codul contravenţiilor administrative;
- Planul Naţional de Promovare a egalităţii între genurile umane în Republica Moldova pentru anii 2003-2005, aprobat de Guvernul Republicii Moldova;
- Planul Naţional de Acţiuni în domeniul drepturilor omului pentru anii 2004-2008, aprobat de Parlamentul Republicii Moldova.
Accesibilitatea şi calitatea serviciilor
- Necesităţile medicale ale victimelor violenţei domestice sunt acoperite gratuit, de instituţiile medicale de profil din republică, în măsura prevăzută de Programul Unic de asigurare obligatorie de asistenţă medicală pentru anul 2004, aprobat. prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova din 15.12.2003, Nr.1515.
- La fel, necesităţile victimelor violenţei domestice şi a membrilor familiilor lor sunt acoperite gratuit şi de două centre de criză pentru femeile maltratate din mm. Chişinău şi Bălţi.
- Servicii gratuite de asistenţă multedisciplinară (socială, psihologică, medicală şi juridică), copiilor abuzaţi şi neglijaţi, oferă Centrul Naţional de Prevenire a Abuzului faţă de Copii, care activează în cadrul proiectului „Centrul de asistenţă psiho-socială copilului şi familiei - AMICUL” organizat de Direcţia municipală pentru protecţia drepturilor copilului în partenireat cu UNICEF;
- Activităţi de consiliere, educare şi informare a copiilor şi părinţilor realizează Centrul de reabilitare a copiilor al Direcţiei de Educaţiei, Tineret şi Sport a mun. Chişinău;
- Servicii de consiliere familială sunt oferite şi de Clinica de consiliere psihologică a ULIM.
Informare, educare, comunicare
În ultimii ani organizaţiile şi instituţiile statale în colaborare cu asociaţiile obşteşti şi organismele internaţionale au organizat diverse acţiuni de informare şi educare a populaţiei în violenţei domestice:
- Campania informaţională anuală „16 zile de combatere a violenţei asupra femeii”;
- Campania informaţională (2001-2002) „Viaţă fără violenţă”;
- Program de prevenire a abuzului contra copiilor;
- Programul educativ de prevenire a abuzului faţă de copii;
- Editarea trimestrială a buletinului informativ IMPACT;
- Campania de comunicare „Oare şi animalele îşi bat puii?”;
- Campania regională de comunicare „Să nu excludem nici un copil”;
- Programul educaţional de prevenire a violenţei între genuri prin educaţia gender;
- Predarea cursurilor opţionale în şcoli: „Educaţie pentru sănătate”; „Educaţie pentru viaţa de familie”; „Educaţie pentru formarea deprinderilor de viaţă”.
Cercetare
În problema violenţei domestice au fost realizate următoarele cercetări:
- Studiul UNIFEM (Fondul Naţiunilor Unite pentru Femei), 2001-2002 „Atitudinea femeilor şi bărbaţilor vizavi de violenţa domestică şi hărţuirea sexuală la locul de muncă”;
- Microstudiul referitor la abuzul copiilor în Moldova 1999-2000;
Monitorizare şi evaluare
La nivel naţional monitorizarea şi evaluarea violenţei domestice este efectuată de Comisia guvernamentală pentru problemele femeilor şi organizaţiile obşteşti.
Datele statistice
Statistica oficială este ţinută de Ministerului Afacerilor Interne, şi include doar omorurile şi cazurile de leziuni grave ale integrităţii corporale. Pe când majoritatea cazurilor de violenţă domestică (psihologică, economică şi sexuală), de obicei rămân neînregistrate.
Victime ale violenţei în familie sunt femeile de toate vârstele, reprezentante ale tuturor păturilor social-economice şi nivelurilor de studii. Principiile morale tradiţionale şi protecţia limitată a femeilor agresate, le impun pe o mare parte din ele să sufere în singurătate ş să tolereze violenţa. În consecinţă în 2001 din cauza relaţiilor agresive din familie, au decedat 28 femei şi 6 bărbaţi. Din numărul total al omorurilor săvârşite în anul 2002, 19,6% le-au constituit omorurile în familie. Pe parcursul anului 2003 pe teritoriul republicii au fost săvârşite 61 de crime în sfera relaţiilor familiale, inclusiv 28 omoruri şi 33 cazuri de vătămări intenţionate grave ale integrităţii corporale.
Astfel, statistica vizavi de fenomenul violenţei domestice rămâne a fi o problemă şi indicatori relevanţi ai ei nu există.
În Republica Moldova nu există statistica oficială, adecvată a cazurilor de abuz şi neglijare a copiilor.
Realizările principale
- Identificarea problemei la nivel guvernamental.
- Conştientizarea societăţii asupra problemei violenţei sexuale şi a consecinţelor acesteia.
- Crearea bazei de informare şi educare a populaţiei în prevenirea violenţei domestice.
- Iniţierea serviciilor de consiliere a victimelor violenţei domestice.
- Problemele rămase nesoluţionate
- Cadru normativ incomplet în problema violenţei domestice.
- Asigurarea slabă a protecţiei juridice şi sociale a victimelor violenţei domestice.
- Imperfecţiunea mecanismului de raportare statistică la capitolul violenţa domestică.
- Informarea, educarea şi comunicarea insuficientă a populaţiei în problema violenţei domestice.
- Neglijarea necesităţii consilierii abuzatorilor.
- Toleranţa socială a diferitelor forme de maltratare a copilului.
- Imperfecţiunea mecanismului de raportare de către anumite categorii profesionale (profesori, medici, asistenţi sociali) a cazurilor de maltratare a copiilor.
- Inexistenţa în Codul de procedură civilă a prevederilor de reglementare a modalităţii de adresare şi examinare în instanţele de judecată a cazurilor de agresare a copiilor şi măsurilor de protecţie a lor.
- Competenţa limitată a autorităţilor publice locale în contracararea, depistarea, examinarea şi sancţionarea cazurilor de abuz şi neglijare a copilului.
- Lipsa instanţelor specializate de judecată şi procuratură în supravegherea ocrotirii drepturilor legale ale minorilor.
- Inexistenţa evidenţei stricte a cazurilor de abuz şi neglijare a minorilor în cadrul sistemului naţional de statistică.
4.8. Traficul cu fiinţe umane
Cadrul legislativ şi normativ
De menţionat:
- Codul Penal;
- Legea cu privire la protecţia de stat a părţii vătămate, a martorului şi a altor persoane care acordă ajutor în procesul penal, din 28.01.1998, Nr.1458-XIII;
- Legea cu privire la migraţiune din15.01.2003, Nr.1518;
- Planul Naţional de acţiuni privind combaterea traficului cu fiinţe umane, aprobat prin Hotărârea Guvernului din 15.10.2001, Nr.1219.
Servicii pentru prevenire şi reabilitare
Organismele internaţionale susţin activ activităţile statului în combaterea traficului cu fiinţe umane, printre care sunt:
- Campaniile de informare a populaţiei despre pericolul traficului cu fiinţe umane;
- Programele de asistenţă socială şi reintegrare a victimelor traficului cu fiinţe umane;
- Asigurarea unui loc sigur pentru cazarea şi reabilitarea minorilor, victime ale traficului cu fiinţe umane;
- Programul de pregătire pentru viaţă, destinat copiilor instituţionalizaţi;
- Crearea liniei fierbinţi pentru informare şi consiliere;
- Programul „Migrant” pentru acordarea suportului financiar potenţialelor victime ale traficului.
Cercetare
Monitorizare şi evaluare
La nivel naţional monitorizarea şi evaluarea traficului cu fiinţe umane sunt efectuate de Comitetul Naţional pentru Combaterea traficului cu fiinţe umane şi asociaţiile obşteşti respective.
Datele statistice
Despre proporţiile fenomenului traficului cu fiinţe umane în ţară ne vorbesc şi datele Raportului Centrului Regional de Informare al Pactului de Stabilitate din Europa de Sud Est, conform cărora din totalul victimelor traficului de femei identificate şi asistate în Bosnia - Hertzegovina şi Macedonia, 48.0 şi 44,0% respectiv sînt cetăţene ale Republicii Moldova.
De menţionat, că statistica vizavi de fenomenul traficului cu fiinţe umane rămâne a fi o problemă şi indicatori relevanţi. ai lui nu există.
Realizările principale
La acest capitol pot fi evidenţiate:
- Revizuirea şi îmbunătăţirea cadrul legislativ;
- Conştientizarea societăţii asupra pericolului şi consecinţelor traficului cu fiinţe umane;
- Iniţierea serviciilor de asistenţă şi consiliere a victimelor traficului cu fiinţe umane.
Problemele rămase nesoluţionate
Cele mai stringente sunt:
- Posibilităţile reduse de realizare a prevederilor actelor legislative şi normative în domeniu;
- Lipsa Programului Naţional de asistenţă medico-socială a victimelor traficului cu fiinţe umane.
- Nivelul de viaţă scăzut (sărăcia) al persoanelor cu risc de a fi traficate;
- Lipsa sistemului naţional de referire a victimelor traficului cu fiinţe umane.
4.9. Cancerul genito-mamar
Cadrul legislativ şi normativ
Combaterea cancerului organelor de reproducere la femei este reglementată de:
- Programul Naţional de combatere a cancerului pentru anii 1998-2003, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova din 25.12.1998, Nr.1269;
- Subprogramul de combatere a cancerului organelor de reproducere la femei, parte componentă a Programului Naţional de combatere a cancerului pentru anii 2002 – 2005;
Accesibilitatea şi calitatea serviciilor
Este asigurat accesul deplin al tuturor femeilor la:
- Examenul medical primar al medicul de familie;
- Examenul medicului oncolog al spitalului raional central sau asociaţiei medicale teritoriale;
- Examenul specialistului oncoginecolog sau oncomamolog al Institutului Oncologic.
Calitatea serviciilor de combatere a cancerului organelor de reproducere la femei la nivelul primar şi secundar de asistenţă medicală este mult sub aşteptări.
Informare, educare şi comunicare
La acest capitol pot fi menţionate:
- Organizarea şi petrecerea anuală de către Institutul Oncologic a săptămânii „Anticancer”;
- Organizarea ţi petrecerea o dată la trei ani a telemeratonului “Anticancer”;
- Susţinerea discursurilor prin intermediul mas-media referitor la starea reală a cancerului organelor de reproducere la femei;
- Editarea şi distribuirea materialelor informative pentru femei.
Cercetare
În acest plan pot fi menţionate lucrările ştiinţifice:
- Structura morbidităţii cu maladii oncologice ale organelor de reproducere la femei în Republica Moldova;
- Strategii de diminuare a morbidităţii, mortalităţii şi invalidităţii prin cancer mamar în Republica Moldova;
- Rolul citologiei clinice în diagnosticul cancerului mamar în condiţii de policlinică;
- Cancerul glandei mamare în Republica Moldova: Realizări şi perspective.
Monitorizare şi evaluare
Se efectuează conform formularelor de evidenţă medicală şi rapoartelor statistice anuale în oncologie aprobate de Ministerul Sănătăţii.
Datele statistice
Pe parcursul ultimului deceniu se observă o micşorare cu 5-6 ani a vârstei bolnavelor depistate primar cu cancer genito-mamar. În perioada 1990 – 2003 a sporit atât incidenţa cancerul glandei mamare de la 33,5 până la 40,8 cazuri la 100 mii populaţie cât şi mortalitatea din cauza lui de la 16,1 până 24,0 respectiv. Deasemeni, şi prevalenţa a înregistrat o creştere de la 223,4 până la 331,1 cazuri la 100 mii populaţie
Pe fondalul unei stabilizări a incidenţei cancerului de col uterin în aceşti ani (15,0 cazuri la 100 mii populaţie), mortalitatea din caza lui s-a majorat aproape de 1,5 ori, de la 7,0 până la 10,2 cazuri la 100 mii populaţie.
Realizările principale
- Adoptarea subprogramului de combatere a cancerului organelor de reproducere la femei, parte componentă a Programului Naţional de combatere a cancerului pentru anii 2002 – 2005;
- Eşalonarea asistenţei medicale oncologice în trei nivele: I – medicul de familie; II – medicul oncolog al spitalului raional central, III – specialiştii Institutului Oncologic.
- Implementarea examenului profilactic şi screeningului citologic al colului uterin şi glandei mamare.
Problemele rămase nesoluţionate
- Lipsa unui studiu naţional epidemiologic complex în domeniul cancerului organelor de reproducere la femei.
- Organizarea slabă a screeningului citologic al colului uterin şi glandei mamare.
- Capacităţi şi posibilităţi mult reduse ale serviciului citologic în teritoriile republicii.
- Lipsa evidenţei de dispensar a patologiei colului uterin şi glandei mamare anterior depistate.
- Pregătirea insuficientă a personalului medical din reţeaua asistenţei medicale primare în depistarea stărilor precanceroase şi cancerului colului uterin şi glandei mamare
4.10. Sănătatea sexuală a persoanelor în vârstă
Cadrul legislativ şi normativ
În acest plan poate fi menţionată, doar:
- Legea ocrotirii sănătăţii din 28.03.1995, Nr.411-XIII.
Alte acte normative în domeniul sănătăţii sexuale a persoanelor în vârstă nu există.
Accesibilitatea şi calitatea serviciilor
Persoanele în vârstă au acces la consultaţia gratuită a medicului de familie, a medicilor specialişti ai spitalelor centrale raionale, municipale şi republicane. Calitatea consultaţiilor însă lasă de dorit, dat fiind pregătirea inadecvată a acestor specialişti.
Informare, educare şi comunicare
În ultimii 5 ani a fost elaborată recomandarea metodică „Aspecte medicale ale menopauzei” ş respectiv instruiţi medicii obstetricieni-ginecologi şi de familie prin intermediul seminarelor zonale. Pentru femeile în vârsta a fost editată şi distribuită broşura „Tinereţe, fericire, sănătate şi după 45”.
Cercetare
În ultimii 10 ani cercetări în sănătatea sexuală a persoanelor în vârstă în R. Moldova nu s-au efectuat.
Monitorizare şi evaluare
În ţară, sănătatea sexuală a persoanelor în vârstă nu se monitorizează.
Datele statistice
Rapoarte statistice referitor la sănătatea sexuală a persoanelor în vârstă nu se întocmesc.
Realizările principale
Printre ele pot fi numărate:
- Elaborarea recomandării metodice „Aspecte medicale ale menopauzei”;
- Instruirea medicilor obstetricieni-ginecologi şi de familie în domeniul sănătăţii sexuale a persoanelor în vârstă; prin intermediul seminarelor zonale;
- Editarea şi distribuirea broşurii „Tinereţe, fericire, sănătate şi după 45” pentru femeile în vârstă.
Problemele rămase nesoluţionate
Cele mai actuale sunt:
- Nivelul jos de pregătire al specialiştilor de profil în sănătatea sexuală a persoanelor în vârstă;
- Gradul scăzut de informare, educare şi comunicare al populaţiei în vârstă referitor la sănătatea sexuală;
- Adrеsаbilitatea şi accesul redus al persoanelor in vârstă la serviciile de sănătate sexuală.