avort.md

Pagina principala / Avortul / Statistica cu privire la avorturi

Statistica cu privire la avorturi

Avortul şi serviciile de reglare a fertilităţii.
Informaţie pentru medici.
Cadru legislativ şi normativ mondial.
Introducere.
Avortul spontan sau la cerere este unul dintre cele mai obişnuite evenimente obstetrical ginecologice în întreaga lume, pe locul doi după naştere. Efectuat de către un specialist instruit, cu un echipament potrivit, tehnică corectă şi respectarea standardelor sanitare avortul este una din cele mai sigure proceduri din practica medicală. Avortul, efectuat în condiţii nesigure, contribuie la dezvoltarea sechelelor serioase penrtu sănătatea femeii, deseori duce la infertilitate (OMS, 2003).

Cadru legislativ şi normativ naţional.
Avortul legal la termenul pînă la 12 săptămîni de sarcină este valabil din anul 1955. Legislaţia precedentă a Uniunii Sovietice a fost modificată de Guvernul republicii Moldova în august 1994 (ordinul No 152, anexa N 3), stabilind indicaţiile (medicale şi sociale) pentru terminarea sarcinii pînă la 24-25 săpt. Decizia despre intreruperea sarcinii se ia de către Consiliul Medical Consultativ. Noi modificări au fost întroduse în 1995, cînd Moldova a aderat la definiţiile OMS, cînd limitele pentru avortul în trimestrul 2 (la indicaţii medicale, genetice, juridice sau sociale) au fost diminuate la 21 săpt. Avortul pănă la 28 săpt. este permis numai în cazuri de sifilis congenital sau malformaţii fetale severe.(Ordinul No 103, martie 1995).
Ordinul MS al RM Nr 103 de la 7.04.04 aprobă implementarea aspirării vacuum manuale în RM ca metodă de elecţie pentru întreruperea sarcinii pînă la 12 săpt. şi Ghidul clinic « Întrerupere de sarcină în primul trimestru prin aspirare vacuum manuală » şi lista grupului de lucru pentru revizuirea ordinului precedent (N 152 din 03.08.1994) în care se specifică cine şi unde poate efectua AVM, se cere oferirea obligatorie a Consilierii şi acordului informat, se cere indicaţia de rutină a profilaxiei antibacteriene, se descrie tehnica procedurii şi anestezia recomandata, se înaintează cerinţele pentru supravegherea postavort. Anexele la Ghid oferă protocooale de diagnostic şi management al complicaţiilor, de tehnica al avortului prin AVM, controlul durerii, profilaxia cu antibiotice, echipamentul şi accesoriile necesare.
 
Accesibilitatea şi calitatea serviciilor.
Atît conceptul de « calitate a îngrijirii », cît şi de monitorizare şi evaluare a calităţii este nou pentru RM şi urmează a fi dezvoltat în anii ce urmeză.
Conform ordinului MS în vigoare avortul poate fi efectuat în secţiile ginecologice ale staţionarelor. 70 % din toate procedurile se efectuează prin chiuretaj, utilizat la fel şi după toate avorturile efectuate prin vacuum-aspirare. Consilierea, acordul informat, contracepţia post-avort nu se oferă tuturor pacientelor.
Există un număr mic de instituţii amplasate în cadrul nivelului primar de îngrijire medicală, în Centrele medicilor de familie, care oferă servicii de întrerupere a sarcinii pînă la 5-6 săpt. Nefiind acoperit de sistema de asigurări medicale, şi fiind inclus în costul avortului ziua-pat, preţul procedurii a crescut substanţial, ajungînd la 250 lei. Acest fapt a afectat accesibilitatea populaţiei către serviciile de avort în siguranţă, în special pentru femeile din păturile social-vulnerabile şi cele din sectorul rural.

Informare, educare, comunicare.
Momentelor de educare şi informare în conceptual avortului sigur li s-a oferit puţină prioritate pe parcursul anilor precedenţi. Tema « Avortului » continuă să fie temă puţin elucidată în emisiunile radio şi TV, în articolele din presă. Gradul de informare, cererea din parte populaţiei pentru servicii de avort de calitate sunt joase. În aa 2002-2003 în Chişinău s-au petrecut emisiuni radio, au fost cîteva publicaţii în presă, au fost elaborate şi distribuite materiale educaţionale, funcţionează linia fierbinte, există pagina Web de informare a populaţiei.
Ghidul clinic « Întrerupere de sarcină în primul trimestru prin aspirare vacuum manuală », aprobat prin Ordinul MS al RM Nr 103 de la 7.04.04 cere oferirea obligatorie a Consilierii şi acordului informat. Conform ghidului informaţia oferită trebuie să fie completă, obiectivă şi într-un limbaj pe înţelesul femeii, furnizată într-un mod respectuos şi respectînd intimitatea şi confidenţialitatea pacientei. Consilierea pentru luarea deciziei e foarte importantă pentru a ajuta femeia, considerînd toate opţiunile posibile, să ia o decizie informată, dezvoluntară referitor la terminarea sarcinii. Explicarea drepturilor femeii, contextului legal al avortului este indispensabilă.
Cercetare. Pentru o analiză mai amplă a situaţiei problemei reglării fertilităţii deseori nu sunt deajuns doar statisticele colectate în mod regulat. O informare suplimentară poate fi obţinută din realizarea studiilor sănătăţii reproductive. Un astfel de studiu naţional al sănătăţii reproductive a fost petrecut în anul 1997 în Republica Moldova. Studiul a oferit guvernului informaţii ce a contribuit şi contribuie la ameliorarea serviciilor de asistenţă medicală pentru femei şi copii. Multe din datele obţinute în acest studiu sunt foarte relevante şi pentru soluţionarea întrebărilor legate de reglarea fertilităţii.
O metodologie nouă în luarea deciziilor referitor la modificările politicelor în sănătatea reproductivă este Abordarea Strategică, propusă de OMS. Abordarea Strategică a ameliorării Propgramelor şi Politicelor Sănătăţii reproductive este o metodologie, pe care ţările o pot utiliza pentru identificarea şi prioritizarea nevoilor sale referitor la tehnologii şi servicii, pentru a testa intervenţiile cele mai potrivite adresate satisfacerii necesităţilor şi apoi să răspîndească intervenţiile testate la nivel regional sau naţional. Trei faze ale Abordării Strategice – evaluarea strategică, studiul acţiunilor întreprinse şi răspîndirea acestora la nivel de ţară, oferă informaţia necesară pentru alegerea deciziilor bazate pe dovezi de schimbare a politicilor şi programelor de către persoanele-cheie responsabile.

Monitorizare şi evaluare. Datele statistice.
Monitorizarea şi evaluarea este esenţială pentru îmbunătăţirea serviciilor şi asigurarea calităţii îngrijirilor, furnizate pacientelor. Scopul serviciilor de monitorizare este de a colecta date pentru evaluarea calităţii şi eficienţei serviciului, care vor fi utilizate pentru îmbunătăţirea continuă a serviciilor.
În prezent pentru analiza situaţiei avorturilor se efectuează doar colectarea de date statistice (tab.1).
 
Tab. 1
 

Datele de nivel naţional sunt calculate pe baza statisticii, pe care instituţiile sunt obligate să le expedieze trimestrial la MS (forma 13). Informaţia din formele 003-1u este utilizată de clinicieni pentru a completa datele statistice. Aceste date sunt colectate la nivel raional şi naţional. Structura avorturilor efectuate în Republica Moldova pe parcursul a ultimilor 12 ani sunt colectate în tab. 2.

Rata avorturilor în anul 2003 a fost de 17.3 avorturi la 1000 de femei de vîrstă fertilă sau 48,6 avorturi la 100 de nou-născuţi vii. Rata generală este de 1,3 avorturi la o femeie, variind de la 1,7 în Chişinău la 1,1 în sectorul rural.
Datele sugerează un declin general al numărului absolut şi relativ al avorturilor ultimul deceniu. Comparativ cu anul 1993 în anul 2003 s-au înregistrat de 3 ori mai puţine avorturi (Tab.2).
Din toate avorturile 10,6 % sunt effectuate la adolescente de vîrsta 15-19 ani. Numărul avorturilor efectuate la adolescente în vârsta până la 15 ani este stabil. Primele sarcini se termină prin avort în 13,1%.
Studiul sănătăţii reproducerii din 1997 a arătat o proporţie mare de sarcini neplanificate (33% de sarcini din precedenţii 5 ani au fost raportate ca “nedorite”, 90% din acestea s-au terminat cu avort), ceea ce sugerează o cerere nesatisfăcută pentru contracepţie.
Analizând structura mortalităţii materne prin risc obstetrical direct pe parcursul perioadei 1990-2002, constatăm ponderea complicaţiilor de avort în acest indice - 30,3%. În anul 2003 din 8 cazuri de mortalitate maternă (21,9 la 100.000 de nou-născuţi vii), 3 (37,5%) au avut loc din cauza complicaţiilor avortului.
Morbiditatea din cauza avortului este destul de ridicată. Studiul sănătăţii reproductive a demonstrat că 11% din femei au avut complicaţii associate cu întreruperea sarcinii în primele 6 săptămîni după avort. Dintre acestea 52% din femei au relatat săngerări puternice şi îndelungate, 22% infecţie pelvină, 5% din femei au constatat complicaţii peste şase luni după procedură: menstruaţii neregulate, dureroase şi amenoree secundară. Perforaţia uterină a avut loc în < 1%.

Realizările principale:
  • Legislaţia Republicii Moldova nu este în contradicţie cu normele internaţionale ale respectării Drepturilor reproductive ale populaţiei, permiţînd întreruperea de sarcină la cererea femeii pînă la 12 săpt., iar în tremestrul II- în prezenţa unor indicaţii medicale şi sociale.
  • Ultimul deceniu s-a constatat un declin substanţial al numărului avorturilor, diminuarea ratei avortului.
  • În anii 2002-2003 s-au petrecut seminare de instruire a specialiştilor în avortul prin AVM, în conceptul de îngrijire calitativă la avort.
  • Metoda de avort prin AVM a fost aprobată de MS (ordinul MS Nr 103 de la 7.04.04.), s-a stabilit grupul de lucru pentru modificarea ordinului Nr 152 referitor la avort şi elaborarea unui ordin nou ce va reglamenta procedura avortului.
  • A fost elaborat şi publicat primul Ghid clinic, bazat pe dovezi, de avort prin AVM, aprobat prin acelaşi ordin al MS RM.
  • La catedra Obstetrică Ginecologie a USMF se petrece un studiu de evaluare a acceptabilităţii avortului medicamentos în Republica Moldova, ca prima etapă a implementării metodei avortului medicamentos în RM.

Probleme rămase nesoluţionate:
  • Avortul continuă să fie utilizat ca metodă de planificare a familiei.
  • Mortalitatea maternă cauzată de avort şi complicaţiile lui este mare.
  • Continuă să existe avorturi în condiţii riscante, ilegale, neînregistrate.
  • Actele normative ce reglamentează efectuarea avortului nu corespund recomandărilor OMS, sunt depăşite. Practica e bazată pe Ordinele MS, nu sunt ghiduri clinice, standarde şi protocoale, care ar reglamenta implementarea în practica medicală a tehnologiilor cost-eficiente, le-ar exclude pe cele depăşite, ar contribui la salvarea resurselor şi ar oferi posibilitatea efectuării controlului calităţii serviciilor.
  • Accesibilitatea către servicii lasă de dorit, în special pentru femeile din păturile social-vulnerabile, adolescente, femeile din sectorul rural. Există bariere administrative în obţinerea avortului, în special celui din trimestrul II.
  • Serviciile de întrerupere a sarcinii nu sunt suficient integrate cu serviciile de planificare a familiei. Oferirea de consiliere contraceptivă şi însăşi a contracepţiei nu este pe larg utilizată. Din aceste motive este destul de răspăndit fenomenul « avortului repetat ». Este mare proporţia de avorturi efectuate la adolescente.
  • Nu e dezvoltat sistemul de monitorizare, evaluare, de audit a activităţii sistemului de întrerupere a sarcinii. Colectarea de date nu e standardizată, nu sunt elaborate criterii şi definiţii clare şi unificate.
  • Este joasă calitatea serviciilor de avort: femeii nu i se oferă posibilitatea de alegere a metodei de avort şi anestezie şi informaţia veridică, nu se respectă confidenţialitatea, pe larg se practică chiuretajul uterin. Lipseşte conceptul de « sistem centrat pe pacientă ».
  • Nivelul de educare şi informarea a populaţiei în conceptul avortului sigur este jos.