Партнеры
Capitolul 2. Metodologia evaluarii
Capitolul 2. Metodologia evaluarii
2.1. Echipa de evaluare
Echipa de evaluare a fost compusă din 23 membri, reprezentanţi ai principalelor instituţii implicate în sănătatea reproducerii, inclusiv trei reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii şi Protecţiei Sociale, dintre care un consultant în medicină preventivă, trei reprezentanţi ai Centrului Ştiinţifico-Practic de Genetică Medicală, Planificare a Familiei şi Sănătate Reproductivă, doi reprezentanţi ai Societăţii Republicane a Obstetricienilor Ginecologilor şi USMF “Nicolae Testemişanu”, un reprezentatnt al Societăţii Republicane a Medicilor de Familie, un reprezentant al Ministerului Justiţiei, doi – al Instututului de Cercetări Ştiinţifice în Domeniul Sănătăţii Mamei şi Copilului, Coordonatorul misiunii OMS Maternitate fără risc în RM, reprezentanţi ai principalelor organizaţii non guvernamentale şi ai furnizorilor de servicii de avort precum, şi mass-media. Doi experţi, reprezentând Departamentul de Cercetare şi de Sănătate a Reproducerii al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi un expert de la Ipas (ONG internaţională specializată în promovarea avortului sigur, din SUA) au oferit consultanţă tehnică echipei de evaluare. Lista membrilor echipei de evaluare este prezentată în anexa nr.1. din prezentul raport.
Echipa a conceput evaluarea, a efectuat activitatea pe teren, a analizat datele obţinute, a pregătit raportul de evaluare şi a diseminat rezultatele evaluării factorilor de decizie şi principalelor instituţii relevante pentru sănătatea reproducerii.
Implicarea unor factori de decizie guvernamentali cu responsabilităţi în luarea deciziilor şi managementul programelor constituie o siguranţă a faptului că recomandările formulate vor fi îndeplinite. Echipa a inclus, de asemenea, reprezentanţi ai sectorului neguvernamental, ca, de exemplu, asociaţii profilate pe planificare familială, organizaţii de femei şi de tineret şi institute de cercetare interesate şi cu experienţă în sănătatea reproducerii şi sexualităţii. Experţii străini au oferit echipei ajutor specializat şi experienţa împărtăşindu-şi în desfăşurarea evaluării pe baza abordării strategice.
Ei au oferit noi experienţe, cunoştinţe şi opinii despre aspectele care ar fi putut fi considerate neinteresante şi/sau de neschimbat de către investigatorii locali. Autorităţile publice şi de sănătate judeţene şi locale, managerii şi furnizorii de servicii au colaborat activ pe parcursul defăşurării evaluării.
2.2. Documentul de discuţie
Pe baza recomandărilor din ghidul de evaluare strategică al OMS, echipa în prima lună a evaluării a pregătit şi a distribuit participanţilor la seminarul naţional de planificare un document pentru discuţie, care prezenta o însumare a datelor existente, a literaturii disponibile, rapoarte de cercetare nepublicate şi contextul naţional legal cu privire la avort şi contracepţie. Documentul pentru discuţie a însemnat datele existente privind contextul sănătăţii reproducerii din Republica Moldova, a permis identificarea lacunelor cunoştinţelor actuale, a contribuit la generarea unor întrebări-cheie care urmau să fie abordate în timpul evaluării şi cercetării ulterioare, a oferit un fond comun de cunoştinţe echipei de evaluare şi altor instituţii implicate în sănătatea reproducerii şi a promovat dezbaterile şi discuţiile în rândul participanţilor în timpul seminarului de planificare. Acest document a ajutat echipei să se concentreze asupra problemelor-cheie şi a oferind acces la literatura şi informaţiile relevante în timpul muncii pe teren, analizei şi scrierii raportului evaluării.
2.3. Seminarul iniţial de planificare
În luna iunie 2005 la Chişinău a fost organizat un seminar naţional de planificare a evaluării cu durata de o zi, la care au fost invitate toate instituţiile relevante, implicate în sănătatea reproducerii. Scopul principal al seminarului a fost identificarea priorităţilor şi a aspectelor programatice care urmau să fie cercetate în cadrul evaluării. Participanţii au inclus membrii din grupul consultativ, manageri de servicii, furnizori de servicii de sănătate, reprezentanţi ai organizaţiilor de femei, reprezentanţi ai organizaţiilor de tineret, cercetători, mass-media.
Obiectivele seminarului de planificare au fost următoarele: de a prezenta instituţiilor implicate în sănătatea reproducerii abordarea strategică, a face cunoscut scopul evaluării şi procesul de evaluare; a examina documentul pentru discuţie şi a identifica lacunele şi problemele - cheie care urmau a fi cercetate în timpul evaluării; a face schimb de idei şi opinii despre avort şi serviciile de avort; a identifica probleme strategice care vor oferi baza evaluării; a identifica zonele geografice în care va fi efectuată evaluarea; a funcţiona ca un forum deschis conceperii evaluării; a prezenta echipa de evaluare principalelor instituţii implicate în sănătatea reproducerii.
Întrucît evaluarea strategică nu este un studiu de cercetare şi problemele strategice care urmau a fi abordate de echipa de evaluare erau esenţiale, s-a acordat timp suficient pentru a se asigura definirea problemelor care au ghidat evaluarea şi pentru stabilirea unui consens asupra lor. Ghidul OMS pentru evaluarea strategică a fost respectat cu fidelitate şi documentul pentru discuţie a fost recitit cu atenţie. Discuţiile au fost axate pe identificarea aspectelor critice care necesitau examinare profundă în timpul evaluării.
În cadrul seminarului de planificare au fost selectate regiunile pentru culegerea observaţiilor din teren. La selectarea regiunilor şi a localităţilor care urmau să fie vizitate au fost utilizate mai multe criterii, acordîndu-se priorităţi locurilor care, concomitent: permiteau vizitarea tuturor nivelelor sistemului de furnizare a serviciilor de la nivelul de spital raional până la cabinetele medicilor de familie din centrele de sănătate din comunităţi; includeau o gamă variată de puncte de furnizare a serviciilor calitative sau mai puţin; locuri mai uşor accesibile sau mai îndepărtate); reflectau majore variaţii regionale, culturale şi programatice (de exemplu, zone urbane şi rurale, zone cu sau fără mortalitate maternă; servicii la nivelul comunităţilor; şi servicii din centrele municipale; cu potenţial de a clarifica lacunele pentru care lipseau informaţii (de exemplu, locuri unde se ştiau puţine lucruri despre convingerile şi practicile sexuale şi de sănătate reproductivă ale populaţiei).
2.4. Activitatea pregătitoare
La sfârşitul seminarului de planificare, membrii echipei de evaluare au avut o întâlnire pregătitoare, un seminar, cu durata de o săptămână, pentru examinarea detaliilor tehnice şi provizorii generate de participarea la evaluare. La această întâlnire a fost stabilită componenţa celor două subechipe şi coordonatorii lor. În timpul întâlnirii, echipa reunită a întocmit agenda de lucru pe baza recomandărilor şi priorităţilor stabilite la seminarul de planificare. Membrii echipei au planificat modul de procedare pentru generarea informaţiilor privind starea actuală a serviciilor de avort, lacunele privitoare la cunoştinţe şi servicii şi sugestiile pentru următoarele etape ale cercetării şi potenţialele programe de îmbunătăţire a asistenţei la avort în Republica Moldova. Au fost identificate locurile care vor fi vizitate (cabinete şi servicii medicale, comunităţi etc.), membrii echipei care vor vizita locurile respective şi au fost planificate vizitele, discuţiile, coordonate întâlnirile şi stabilită scrierea raportului preliminar. De asemenea, în cadrul acestei întâlniri au fost rezolvate aspectele tehnice legate de deplasarea pe teren a echipei. Coordonatorul echipei de evaluare şi directorul, cu sprijinul din partea Ministerului Sănătăţii şi Protecţiei Sociale şi autorităţilor raionale şi municipale, au programat întâlnirile cu persoanele care urmau să fie intervievate.
Echipa a identificat, de asemenea, grupurile-cheie de persoane care urmau să fie intervievate în timpul activităţii pe teren; a conceput şi testat în teritoriu ghidurile de întrebări pentru interviuri şi a selectat zonele geografice, judeţele şi locurile care urmau să fie vizitate în timpul evaluării. Pentru a facilita colectarea sistematică a datelor, au fost întocmite liste de verificare pentru observarea procedurii de avort efectuate în diferite servicii.
În timpul întâlnirii pregătitoare, echipa s-a familiarizat cu detaliile mandatului său general, membrii echipei au ajuns la un numitor comun în ceea ce priveşte înţelegerea aspectelor care urmau să fie cercetate în timpul muncii pe teren, precum şi a motivaţiilor care stau la baza fiecărei întrebări din ghidul de interviu. Întrucît evaluarea pe teren este un demers calitativ, familiarizarea cu aspectele care urmau să fie cercetate a oferit membrilor echipei o încredere mai mare pornind de la prezenţa unui text tipărit al unui ghid de întrebări disponibil. Motivul pentru care nu au fost utilizate chestionare structurate pentru colectarea datelor a fost acela de a permite membrilor echipei libertatea de a urmări noi direcţii de purtare a discuţiilor care nu fuseseră anticipate iniţial.
După o examinare integrală a aspectelor „critice”, identificate în cadrul seminarului de planificare, echipa a stabilit categoriile de persoane care pot furniza informaţii valoroase sau relevante în timpul interviurilor. Printre persoanele intervievate au fost reprezentanţi ai tuturor instituţiilor relevante, implicate în sănătatea reproducerii, inclusiv manageri, furnizori de servicii, administratori, reprezentanţi ai grupurilor de femei şi tineri, precum şi femei din comunităţile locale, în special tineri. Pentru fiecare categorie de persoane intervievate, echipa a întocmit ghiduri de interviu pentru a facilita colectarea sistematică a datelor şi pentru a permite persoanelor intervievate să solicite persoanelor cu care discută clarificări, explicaţii mai amănunţite şi informaţii suplimentare asupra aspectelor apărute pe parcursul procesului de colectare a datelor. Instrumentele de evaluare au fost pretestate în Chişinău.
2.5. Activitatea pe teren
Activitatea pe teren s-a desfăşurat în 9 raioane din ţară (Edineţ, Soroca, Şoldăneşti, Orhei, Ungheni, Cahul, Hînceşti, Comrat şi Căuşeni), în municipiile Bălţi şi Chişinău. Echipa de evaluare a fost divizată în două subechipe cu o componenţă similară. Cele două subechipe s-au deplasat la destinaţii diferite şi s-au subîmpărţit fiecare în două, sau în trei grupuri a câte două-trei persoane, care s-au deplasat în locuri diferite şi care se întâlneau la sfârşitul zilei.
Selectarea locurilor vizitate de echipă în cadrul raioanelor (oraşe mai mari sau mai mici, sate) a fost făcută pentru a acoperi toată zona geografică, reflectând o diversitate în ceea ce priveşte furnizarea serviciilor şi opiniile utilizatorilor. Spre deosebire de studiile de cercetare cu loturi randomizate, abordarea calitativă a evaluării s-a bazat pe un lot neprobabilistic. Echipa de evaluare a definit anterior, în timpul pregătirii muncii pe teren, criteriile de selectare a locurilor vizitate pentru a obţine date care pot da răspuns la întrebările puse în discuţie. Pe teren, echipa s-a consultat cu managerii din raioane pentru a selecta anumite comunităţi. Detalii despre locurile şi instituţiile vizitate şi despre persoanele intervievate sînt prezentate în Anexa nr. 2 la prezentul raport. În total, s-au efectuat 589 interviuri cu reprezentanţi de instituţii, categorii profesionale şi utilizatori actuali sau potenţiali de servicii de avort şi contracepţie.
2.6. Metode de colectare a datelor
În timpul vizitelor pe teren au fost aplicate trei modalităţi pentru colectarea informaţiilor:
- Interviuri individuale şi discuţii de grup cu manageri de programe de sănătate a reproducerii, cu autorităţi ale administraţiei publice locale, reprezentanţi ai CNAM, furnizori de avort din servicii publice şi private, reprezentanţi ai organizaţiilor de femei şi de tineret, organizaţii neguvernamentale şi cadre didactice implicate în sănătatea reproducerii. Aceştia sunt principalii actori implicaţi în îmbunătăţirea serviciilor de avort; studiile precedente sugerează că majoritatea femeilor (şi bărbaţilor) din Moldova au o oarecare experienţă în problemele legate de contracepţie şi avort.
- Interviuri individuale cu femei care au avut avorturi pentru a afla opiniile lor atât despre contracepţie, cât şi despre avort, precum şi experienţa şi atitudinea lor faţă de sistemul de furnizare a serviciilor.
- Observarea instituţiilor şi a procedurilor de avort efectuate în prezent la diferite nivele ale sistemului de furnizare a serviciilor în IMSP, precum şi la clinicele private din diferite regiuni ale Moldovei. Observarea a fost efectuată de unul sau doi membri din fiecare subgrup al echipei de evaluare.
Persoanele-cheie de la care s-au obţinut informaţii au fost selectate pe baza experienţei, poziţiei, cunoştinţelor şi dorinţei acestora de a participa la evaluare. Un interviu a durat, de obicei, 30 de minute şi informaţiile obţinute erau înregistrate în scris şi discutate zilnic pe baza ghidurilor OMS. La finele fiecărei zile, membrii subechipelor se întâlneau pentru a discuta şi a reflecta asupra observaţiilor din ziua respectivă. Notiţele erau comparate, integrate, constatările introduse în computer şi prezentate apoi pentru examinare.
2.7. Analiza datelor şi scrierea raportului
Analiza datelor din teren a început ca o parte integrantă a procesului de colectare a lor. La finele fiecărei zile, după cum s-a menţionat mai sus, subechipele se întruneau pentru a discuta datele colectate în ziua respectivă şi a analiza modul în care acestea se raportează la întrebările-cheie ale evaluării. Ideile sau elementele noi apărute în timpul colectării datelor erau puse în dezbatere şi structura interviurilor era remodelată în concordanţă cu acestea. La expirarea primei săptămâni a activităţii pe teren, întreaga echipă de evaluare a avut o întâlnire de o zi, în cadrul căreia s-a făcut schimb de experienţe şi opinii despre datele colectate, fiind iniţiat procesul de analiză a datelor. După încheierea activităţii pe teren, toată echipa de evaluare a avut o întâlnire de două zile la Chişinău, pentru a finaliza analiza datelor colectate şi pentru a structura informaţiile. În cadrul acestei întâlniri a fost redactată prima versiune a raportului preliminar, conţinând informaţiile şi recomandările echipei de evaluare.
Un exerciţiu de elaborare a unui comun acord a contribuit la ordonarea, conform priorităţilor, a observaţiilor din teren pe baza percepţiilor proprii ale echipelor şi a priorităţilor stabilite la seminarul de planificare. Fiecare membru al echipei a identificat cele mai elocvente aspecte pe care le-a constatat la culegerea datelor pe teren, expunîndu-şi punctul propriu de vedere, ilustrat prin exemple în cadrul discuţiilor de grup în care au fost comparate observaţiile tuturor membrilor echipei.
Punctele-cheie apărute în cadrul discuţiilor au fost grupate pe categorii, care au format elementele principale sau capitolele raportului final al evaluării. A fost stabilit cuprinsul fiecărui capitol care exista o argumentaţie coerentă. Fiecare membru al echipei şi-a asumat responsabilitatea de a scrie una sau mai multe secţiuni din fiecare capitol. Raportul preliminar a fost distribuit tuturor membrilor echipei pentru a putea face comentarii şi a formula sugestii. Coordonatorul evaluării a încorporat comentariile sugerate, fiind responsabil pentru editarea raportului preliminar; după consultare cu membrii echipei, el a înlăturat lacunele care fuseseră evidenţiate în timpul discuţiilor cu reprezentanţii instituţiilor implicate în sănătatea reproducerii şi cu consultanţii.
Sugestiile şi modificările survenite pe parcursul Seminarului de disseminare au fost incorporate în raportul final al evaluării.
2.8. Diseminarea
Seminarul naţional de diseminare a fost organizat pentru a prezenta principalele constatări ale echipei de evaluare şi pentru a facilita purtarea de discuţii pe marginea raportului preliminar şi a recomandărilor făcute de echipa de evaluare. La seminar au participat reprezentanţi ai MSPS, altor instituţii importante din domeniu, un număr mare de reprezentanţi ai managerilor de programe, ai prestatorilor de servicii, ai organizaţiilor de femei şi tineret, ai organizaţiilor neguvernamentale relevante şi ai donatorilor externi, precum şi reprezentanţi ai instituţiilor din raioanele şi municipiile vizitate de echipa de evaluare.
Seminarul de diseminare are următoarele obiective:
- a disemina informaţiile şi recomandările preliminare ale evaluării şi a obţine acordul participanţilor la seminar în privinţa acurateţei şi verdităţii informaţiilor obţinute de echipa de evaluare;
- a permite participanţilor să evalueze relevanţa informaţiilor obţinute la instituţiile sau raioanele respective;
- a discuta, modifica şi conveni asupra recomandărilor şi a obţine informaţii suplimentare de la participanţi care să fie încorporate în raportul final al evaluării;
- a prezenta, în ordinea priorităţii recomandările privitoare la politicile, programele şi aspectele de cercetare pe baza studiului defezabilitate şi impactului lor şi de a iniţia planificarea unor politici, programe şi răspunsuri operaţionale la informaţiile obţinute, inclusiv proiecte de cercetare orientate pe acţiune şi alte intervenţii;
- de a obţine recrutarea publică la acţiune din partea furnizorilor şi managerilor de programe.