Партнеры
Capitolul 10. Grupuri cu nevoi speciale, vulnerabile. Tinerii
Capitolul 10. Grupuri cu nevoi speciale, vulnerabile. Tinerii
Constatări
După cum s-a menţionat la capitolul „Acces”, femeile din grupurile socialmente vulnerabile sunt deosebit de afectate de criza social-economică a perioadei de tranziţie a Republicii Moldova.
Documentele regulatorii ale MSPS, Programul unic al asigurării obligatorii, Legea fondului republican şi fondurilor locale de susţinere a populaţiei, reprezintă doar unele din actele, elaborate pentru a garanta accesul la servciile de sănătate reproductivă pentru aceste grupuri.
Reprezentanţii partidelor politice, ai Guvernului Republicii Moldova, intervievaţi în timpul evaluării, consideră că pentru aceste categorii de populaţie serviciile de sănătate reproductivă trebuie să fie gratuite şi s-au declarat disponibili să susţină măsurile de ameliorare a situaţiei create.
De menţionat că accesul acestor grupuri la servciile de planificare a familiei şi avort fără riscuri este destul de limitat. Concluzionînd lucrul efectuat pe teren de membrii echiei cauzele situaţii în cauză pot fi numite următoarele:
- mecanismul definit insuficient şi ineficient de distribuire a contraceptivelor acestor grupuri şi de obţinere a serviciilor de avort gratuit;
- necunoaşterea acestor mecanisme de către prestatori şi membrii comunităţii;
- lipsa definiţiilor şi criteriilor de apartenenţă la aceste grupuri şi a mecanismelor de demonstrare a acestora;
- barierile impuse de cerinţele inutile şi exagerate de demonstrare a aparteneţei la aceste grupuri, necesitatea actelor de trimitere, existenţa comisiilor speciale de eliberare a permisiunilor etc.;
- încălcarea confidenţialităţii la toate etapele obţinerii acestor servicii;
- nivelul jos de educare şi informare a populaţiei în ceea ce priveşte sănătatea reproductivă;
- implicarea insuficien de activă a lucrătorilor CNAM în lucrul de educare şi informare a prestatorilor şi populaţiei;
- lipsa sau implicarea insuficientă a asistenţilor sociali în cazurile de adresare a femeilor din grupurile socialmente defavorizate sau a adolescentelor, astfel menţinîndu-se contextul social care generează apariţia de sarcini nedorite
În Moldova nu există limitarea accesului la servicii de contracepţie sau avort din cauza apartenenţei la careva minoritate etnică, ci e definită în special de nivelul de sărăcie al femeilor de diverse naţionalităţi. În timpul evaluării au fost intervievate paciente – reprezentînd comunitatea romilor, care au demonstrat un nivel bun de cunoştinţe în domeniul reproductiv şi sexual şi nu au menţionat nici o barieră în accesarea acestor servicii.
Recomandări
Vezi capitolul Acces
10.1 Tineri
Constatări
Tinerii constituie o categorie a populaţiei care, prin însăşi esenţa sa, reprezintă un grup de risc prin comportamente riscante, sarcini nedorite, apelarea la avorturi riscante, naşteri ale adolescentelor ş.a.
Lipsa de cunoştinţe necesare în domeniul sănătăţii sexuale şi reproductive, frica şi anxietatea, atitudinea ostilă a maturilor faţă de începutul precoce al vieţii sexuale şi lipsa de surse financiare contribuie deseori la amplificarea izolării, excluderea tinerilor din societate.
Deşi organele de stat, organismele internaţionale, ONG-uri depun eforturi considerabile pentru ameliorarea acestei situaţii, membrii echipei de evaluare au constatat că, pentru adolescenţi şi tineri, la fel şi pentru grupurile defavorizate, accesul la servciile de sănătate reproductivă, contracepţie şi avort fără riscuri este limitat.
Pentru tineri nu există servicii de avort şi contracepţie care ar fi aferente necesităţilor lor. Tinerii remarcă în mod deosebit nerespectarea confidenţialităţii la accesarea serviciilor, ceea ce îi impune să evite utillizarea contracepţiei sau să se adreseze la servicii clandestine de întrerupere a sarcinii.
A fost manifestată nemulţumirea din partea adolescentelor din şcoli faţă de practica de a efectua examenul ginecologic în prezenţa mai multor fete în aceiaşi încăpere, cu discutarea faţă de cei prezenţi a problemelor depistate.
Din considerentele nerespectării confidenţialităţii, cînd au nevoie de avort, ele preferă să plece în alt raion sau la Chişinău.
Adresîndu-se la medicii din secţii, adolescenţii au remarcat în interviuri atitudinea nerespectuasă şi acuzativă din partea personalului.
Băieţii – respondenţi au declarat că preferă să cumpere prezervative la baruri şi discoteci din deoarece se intimidează să le cumpere la farmacii, din cauza atitudinii farmaciştilor şi din motivul că „mîine o să afle mama”.
Tot ei au remarcat fenomenul de abuz sexual care se întîmplă mai des după consumul alcoolului.
În timpul multiplelor întîlniri cu tinerii au fost aduse exemple de sarcini survenite la eleve în şcoli, care, din cauza că avortul e considerat ceva extrem de rău pentru sănătate, au născut, fiind apoi date afară din şcoală, fără dreprul de a mai continua studiile, pentru că „e o ruşine” pentru şcoală. Adolescenta, în situaţia unei sarcini survenite, este blamată şi de colegi, şi de profesori, deseori nu ştie unde să se adreseze, iar dacă se adresează, cazul imediat devine cunoscut de toată comunitatea, deci are aceleaşi consecinţe.
Au povestit un caz cînd directorul şcolii a făcut publică graviditatea unei fete de 15 ani la careu, pentru toţi elevii, ca să le fie de învăţătură.
Studentele unui colegiu de medicină au declarat că anual circa 2% din studente fac avorturi.
Educaţia sexuală în şcoli practic lipseşte, sau se face formal. Adolescenţii remarcă că educaţia deseori se reduce la „sperierea” lor, şi nu la informare. Avortul e prezentat doar din punctul de vedere al riscurilor care îl comportă, şi informarea nu e oferită imparţial şi obiectiv despre toate aspectele lui.
În opinia membrilor comunităţii, o bună parte din adolescenţi încep viaţă sexuală la 14- 15 ani, neavînd nici un fel de cunoştinţe în domeniu, sau avînd cunoştinţe foarte eronate.
Esenţiala metodă de prevenire a sarcinii nedorite, promovată şi susţinută şi de reprezentanţii religiei, este abstinenţa. Atitudinea faţă de această metodă este negativă printre adolescenţă, mulţi dintre care au declarat că „nu au de gînd să aştepte pînă la căsătorie”.
Tinerii cunosc şi salută introducerea cursului „Deprindereri de viaţă”, doresc să afle mai mult, consideră că acesta este util şi pentru profesori, şi pentru părinţi. E foarte salutabilă practica de pregătire a voluntarilor în şcoli, care ulterior se vor ocupa de educaţia semenilor lor.
Faţă de problema dacă e necesară obţinerea consimţămîntului părinţilor pentru efectuarea avortului la adolescente, opinia prestatorilor şi comunităţii este contradictorie.
Prestatorii menţionează că deseori efectuează avortul fără a cere consimţămîntul părinţilor, aceţtea fiind plecaţi, sau că adolescenta e destul de matură ca să decidă singură. Ei consideră că acesta reprezintă o barieră suplimentară pentru adolescenţi, care poate să contribuie la întîrzierea efectuării avortului şi la adresarea la avort ilegal.
Alţi prestatori au declarat că nu vor să aibă probleme şi le refuză, neinteresîndu-se care va fi soarta acestor fete în continuare.
Respondenţii comunităţii consideră obligatoriu consimţămîntul părinţilor la avortul minorelor, deoarece acestea se află la întreţinerea lor şi ei acoperă toate cheltuilile legate de sănătate şi întreţinere.
Adolescentele au declarat că, de fapt, aceasta provoacă estorcarea de bani, şi dacă „ai bani să plăteşti, nimeni nu te întreabă ce vîrstă ai sau despre părinţi” .
Adolescentele cred că decizia finală de efectuare a avortului trebuie să le aparţine anume lor.
În acelaşi timp, acceptă că este necesar să fie întrebaţi şi părinţii, deoarece în cazul în care ele vor pastra copilul, părinţii „le pot alunga de acasă, sau trebuie sa-şi asume responsabilitatea pentru creşterea lui”.
A fost exprimată şi opinia că insistenţa la un acord al părinţilor şi părerea răspîndită că e mai bine să nască, conduce la abandon dublu: adolescenta naşte, iar apoi e alungată de acasă şi pe drumuri rămîn deja doi copii – ea şi copilul nou-născut.
Multipli membri ai comunităţii consideră că adolescenţii cu vîrsta de peste 16 ani trebuie să decidă singuri problema avortului şi că adolescenţii au aceleaşi drepturi şi libertăţi.
În timpul evaluării a fost examinată opinia factorilor de decizie de la Ministerul Justiţiei, care au declarat că există baza legislativă pentru cererea consimţămîntului părintesc doar la vîrsta mai mică de 16 ani.
Legea nr. 411 ZPM411/1995 despre ocrotirea sanătăţii adoptată la 28 martie 1995, în articolul nr. 23 „Consimţămîntul pentru oferirea serviciului medical”, stipulează:
„...Au nevoie de consimţămînt pentru a li se oferi ajutor medical doar persoanele pana la 16 ani...”
Recomandări
- Dezvoltarea de servicii pentru contracepţie şi avort prietenoase tinerilor:
- Instruirea furnizorilor în prestarea serviciilor prietenoase tinerilor şi conlucrarea cu sistemul de educaţie, asistenţa psihologică şi socială.
- Extinderea şi consolidarea reţelei de centre prietenoase tinerilor.
- Eficientizarea lucrului de IEC în şcoli:
- includerea modulelor despre avort şi contracepţie în curricula de pregătire a profesorilor;
- susţinerea includerii cursului « Deprinderi de viaţă » în curricula şcolară obligatorie, includerea informaţiei dedicate conceptului de avort fără risc ;
- selectarea şi instruirea, în mod sistematic şi organizat, a formatorilor în educaţie pentru sănătatea sexuală şi reproductivă;
- Reducerea vîrstei de efectuare a avortului pentru care se cere consimţămîntul părinţilor la 16 ani.
- In anumite cazuri speciale, la adresarea adolescenţilor sub 16 ani, decizia de întrerupere a sarcinii să fie luată în baza deciziei a trei lucrători medicali, din care să facă parte specialistul care efectuează avortul.