Sterilizarea feminină

Ce este sterilizarea feminină?

  • Contracepţie permanentă pentru femeile care nu mai doresc copii.
  • Cele 2 modalităţi de abordare chirurgicală, mai frecvent folosite:

– Minilaparotomia implică efectuarea unei mici incizii la nivelul abdomenului. Trompele uterine sunt aduse la locul inciziei, pentru a fi tăiate sau blocate.
– Laparoscopia implică inserarea în interiorul abdomenului, printr-o mică incizie, a unui tub lung şi subţire, prevăzut cu o lentilă. Acest laparoscop permite medicului să vadă şi să blocheze sau să taie trompele uterine în abdomen.

  • Este denumită şi sterilizare tubară, ligatură tubară, contracepţie chirurgicală voluntară, tubectomie, ligatură bi-tubară, legarea trompelor, minilap sau „operaţia”.
  • Acţionează prin faptul că trompele uterine sunt blocate sau tăiate. Ovulele eliberate din ovare nu se pot deplasa de-a lungultrompelor şi, astfel, nu întâlnesc spermatozoizii.
Cât de eficientă este?

Una din cele mai eficiente metode, cu risc mic de eşec:

  • Mai puţin de 1 sarcină la 100 de femei în timpul primului an după efectuarea procedurii de sterilizare (5 sarcini la 1.000 de femei). Aceasta înseamnă că, din 1.000 de femei care se bazează pe sterilizarea feminină, 995 nu vor rămâne însărcinate.
  • După primul an de utilizare persistă un risc mic de sarcină, care se menţine până ce femeia ajunge la menopauză.

– Mai mult de 10 ani de utilizare: Aproximativ 2 sarcini la 100 de femei (18 până la 19 sarcini la 1.000 de femei).

  • Eficienţa variază uşor în funcţie de modalitatea de blocare a trompelor, dar ratele sarcinii sunt mici pentru toate tehnicile. Una din cele mai eficiente tehnici este secţionarea şi legarea capetelor secţionate ale trompelor uterine, după naştere (ligatură tubară post-partum).

Fertilitatea nu revine deoarece, în general, sterilizarea nu poate fi oprită sau reversibilizată. Procedura se intenţionează a fi permanentă. Chirurgia de reversibilizare este dificilă, costisitoare şi, în cele mai multe zone, nu este disponibilă. Atunci când este efectuată, intervenţia chirurgicală de reversibilizare deseori nu este urmată de sarcină.
Protecţia împotriva infecţiilor cu transmitere sexuală (ITS): Nu protejează.

Efecte secundare, beneficii şi riscuri pentru sănătate

Efecte secundare
Niciunul.

Beneficii pentru sănătate

Ajută la protecţia împotriva:

  • Riscurilor asociate sarcinii
  • Bolii inflamatorii pelvine (BIP)

Poate ajuta la protecţia împotriva:

  • Cancerului de ovar

Încurajează:

  • Cele mai bune modele de alăptare, cu beneficii pentru sănătate atât pentru mamă cât şi pentu copil

Riscuri pentru sănătate

Neobişnuite sau extrem de rare:

  • Complicaţii ale intervenţiei chirurgicale şi ale anesteziei

Complicaţii

Neobişnuite sau extrem de rare:

  • Sterilizarea feminină este o metodă sigură de contracepţie. Totuşi, necesită o intervenţie chirurgicală şi anestezie, care au unele riscuri precum infecţie sau abces al plăgii. Complicaţiile grave sunt neobişnuite. Decesul, datorat procedurii sau anesteziei, survine extrem de rar.

Riscul de complicaţii prin anestezie locală este semnificativ mai mic decât prin anestezie generală. Numărul de complicaţii poate fi redus la minimum dacă sunt utilizate tehnici adecvate şi dacă procedura este efectuată într-o unitate adecvată.

Cine poate şi cine nu poate utiliza sterilizarea

Sigură pentru toate femeile

Cu consiliere adecvată şi consimţământ informat, oricărei femei i se poate efectua sterilizare feminină în siguranţă, inclusiv femeilor care:

  • Nu au născut sau au puţini copii
  • Nu sunt căsătorite
  • Nu au permisiunea soţului
  • Sunt tinere
  • Tocmai au născut (în ultimele 7 zile)
  • Alăptează
  • Sunt infectate cu HIV, indiferent dacă utilizează sau nu terapie antiretrovirală

În unele din aceste situaţii este importantă consilierea deosebit de atentă, pentru a ne asigura că femeia nu va regreta decizia luată.

Femeilor li se poate efectua sterilizare chirurgicală:

  • Fără teste din sânge sau alte teste de laborator efectuate de rutină
  • Fără screening pentru cancerul de col uterin
  • Chiar dacă femeia nu este în timpul menstruaţiei, dacă se ştie cu un grad rezonabil de certitudine că ea nu este însărcinată
Corectarea miturilor

Sterilizarea feminină:

  • Nu cauzează slăbiciune fizică a femeii.
  • Nu cauzează durere persistentă la nivelul spatelui, uterului sau abdomenului.
  • Nu implică extirparea chirurgicală a uterului şi nici nu duce la necesitatea de extirpare a acestuia.
  • Nu cauzează dereglări hormonale.
  • Nu cauzează sângerări vaginale mai abundente sau neregulate şi nici altfel de modificări ale ciclurilor menstruale ale femeii.
  • Nu cauzează nicio modificare a greutăţii, apetitului sau înfăţişării fizice.
Managementul problemelor

Probleme raportate drept complicații:

  • Infecţie la locul inciziei (roşeaţă, căldură, durere,  puroi)
  • Abces (colecţie de puroi sub piele, datorită infecţiei)
  • Dureri severe în zona inferioară a abdomenului (suspiciune de  sarcină  ectopică)
  • Suspiciune de sarcină

În caz de apariție a unor probleme din cele listate mai sus, adresați-vă la medic.

Întrebări şi răspunsuri despre sterilizarea feminină

1. Sterilizarea va modifica sângerarea menstruală a femeii sau va determina oprirea acesteia?
Nu. Cele mai multe studii au arătat că după sterilizarea feminină nu au loc modificări semnificative ale caracterelor sângerării. Dacă femeia a utilizat, înainte de sterilizare, o metodă hormonală sau un DIU, sângerarea menstruală va redobândi caracterele avute înainte de utilizarea acestor metode. De exemplu, femeile care trec de la contraceptive orale combinate la sterilizare feminină pot să prezinte sângerări mai abundente pe măsură ce sângerarea menstruală revine la caracterele obişnuite. Totuşi, trebuie reţinut faptul că, de obicei, ciclurile menstruale devin mai puţin regulate, pe măsură ce femeia se apropie de menopauză.

2. Sterilizarea femeii va produce modificări ale vieţii ei sexuale? Va deveni ea grasă?
Nu. După sterilizare, femeia va arăta şi se va simţi ca înainte de efectuarea intervenţiei. Va putea avea aceeaşi activitate sexuală ca înainte. Satisfacţia ei sexuală ar putea să crească prin eliberarea de frica unei sarcini nedorite. Intervenţia de sterilizare nu va determina creştere în greutate.

3. Sterilizarea trebuie oferită doar femeilor care au un anumit număr de copii, care au ajuns la o anumită vârstă sau care sunt căsătorite?
Nu. Nu există nicio justificare pentru a refuza sterilizarea unei femei doar datorită vârstei ei, numărului de copii în viaţă sau statutului ei marital.Furnizorii de servicii medicale nu trebuie să impună reguli rigide privind vârsta, numărul de copii, vârsta ultimului copil născut sau statutul marital. Fiecare femeie trebuie să aibă posibilitatea de a decide dacă doreşte să mai aibă copii şi dacă doreşte să fie sterilizată.

4. Nu ar fi mai uşor pentru femeie şi pentru furnizor dacă s-ar folosi anestezie generală? De ce să se utilizeze anestezie locală?
Anestezia locală este mai puţin nocivă. Anestezia generală implică mai multe riscuri decât intervenţia chirurgicală folosită pentru sterilizare. Utilizarea corectă a anesteziei locale elimină singurul element asociat cu riscuri mai mari în timpul intervenţiilor pentru sterilizarea feminină – anestezia generală. De asemenea, după anestezie generală, femeile au de obicei greţuri. După anestezie locală, greţurile apar în mai puţine cazuri. Totuşi, la folosirea anesteziei locale cu sedare, furnizorii trebuie să fie atenţi să nu supradozeze sedativul administrat femeii. De asemenea, ei trebuie să efectueze manevre blânde şi să vorbească cu clienta pe întreg parcursul intervenţiei. Aceasta o ajută pe clientă să rămână calmă. La multe cliente se pot evita sedativele, mai ales printr-o bună consiliere şi cu furnizori calificaţi.

5. Femeia sterilizată trebuie să mai fie vreodată îngrijorată că ar putea rămâne însărcinată?
În general, nu. Sterilizarea feminină previne foarte eficient sarcina şi trebuie considerată ca fiind o metodă permanentă. Totuşi, eficienţa ei nu este 100%. Femeile care au fost sterilizate au un foarte mic risc de a rămâne însărcinate: Aproximativ 5 femei din 1.000 rămân însărcinate în primul an după efectuarea intervenţiei. După primul an, persistă un mic risc de sarcină, până când femeia ajunge la menopauză.

6. După sterilizare apariţia unei sarcini este rară, dar de ce mai poate apare?
De cele mai multe ori, datorită faptului că femeia era deja însărcinată în momentul efectuării intervenţiei. În unele cazuri se produce o repermeabilizare a trompei uterine. Sarcina poate apare şi dacă furnizorul taie alte structuri anatomice în loc să taie trompele uterine.

7. Intervenţia de sterilizare poate fi reversibilizată dacă 11 femeia decide că mai doreşte un copil?
În general, nu. Sterilizarea trebuie considerată ca fiind o metodă permanentă. Persoanele care ar putea dori să mai aibă copii trebuie să aleagă o altă metodă de planificare familială. Chirurgia de reversibilizare a sterilizării este posibilă doar la anumite femei – cele la care a rămas o porţiune suficient de lungă din trompe. Chiar şi la aceste femei, deseori reversibilizarea nu este urmată de apariţia sarcinii. Procedura este dificilă şi costisitoare, iar furnizorii capabili să efectueze astfel de intervenţii sunt greu de găsit. Dacă apare sarcină după reversibilizare, riscul ca aceasta să fie ectopică este mai mare decât în mod obişnuit. Prin urmare, sterilizarea trebuie considerată ireversibilă.

8. Ce este mai bine, ca femeia să fie sterilizată, sau ca bărbatului să i se efectueze vasectomie?
Fiecare cuplu trebuie să decidă care din aceste două metode este mai potrivită. Ambele metode sunt foarte eficiente, lipsite de nocivitate, permanente, pentru cuplurile care ştiu că nu vor mai dori copii. În mod ideal, cuplul ar trebui să ia în considerare ambele metode. Dacă ambele metode sunt acceptabile, ar trebui preferată vasectomia, deoarece este o procedură mai simplă, mai lipsită de nocivitate, mai uşor de efectuat şi mai puţin costisitoare decât sterilizarea feminină.

9. Intervenţia de sterilizare este dureroasă?
Da, puţin. Pentru înlăturarea durerii, se face anestezie locală şi, exceptând cazurile speciale, femeile nu sunt adormite pe parcursul intervenţiei. Femeia poate simţi mişcările imprimate de furnizor uterului şi trompelor uterine. Aceasta poate crea disconfort. În condiţiile existenţei unui anestezist şi a aparaturii necesare, la femeile care sunt foarte speriate de durere se poate opta pentru folosirea anesteziei generale. Timp de câteva zile sau chiar câteva săptămâni după intervenţie, femeia poate avea dureri şi se poate simţi slăbită, dar îşi va reveni cu rapiditate.

10. Cum poate fi ajutată femeia de către personalul medical în decizia privitoare la sterilizarea feminină?
Oferiţi informaţii clare, echilibrate, despre sterilizarea feminină şi celelalte metode de planificare familială şi ajutaţi femeia să se gândească bine la toate aspectele ce privesc decizia. Discutaţi cu atenţie despre dorinţa femeii de a mai avea copii şi despre întreruperea fertilităţii ei. De exemplu, furnizorul poate ajuta femeia să se gândească cum s-ar simţi în cazul unor posibile modificări în viaţa ei, cum ar fi schimbarea partenerului sau decesul unui copil. Treceţi în revistă cele 6 puncte ale consimţământului informat pentru a vă asigura că femeia înţelege în ce constă intervenţia de sterilizare.

11. Sterilizarea feminină creşte riscul de sarcină ectopică?
Nu. Dimpotrivă, sterilizarea feminină scade mult riscul de sarcină ectopică. Sarcinile ectopice apar foarte rar la femeile care au fost sterilizate. Rata sarcinilor ectopice la femeile cărora li s-a efectuat intervenţia de sterilizare este de 6 la 10.000 de femei într-un an de zile. Rata sarcinilor ectopice la femeile din Statele Unite care nu utilizează nicio metodă contraceptivă este de 65 la 10.000 de femei într-un an de zile. În rarele cazuri de eşec al sterilizării şi de apariţie a sarcinii, 33 din 100 de astfel de sarcini (1 la fiecare 3 sarcini) sunt ectopice. Astfel, cele mai multe sarcini care apar în caz de eşec al sterilizării nu sunt ectopice. Totuşi, sarcina ectopică prezintă risc vital; de aceea furnizorul trebuie să fie conştient de faptul că sarcina ectopică este posibilă în caz de eşec al sterilizării.

12. Unde poate fi efectuată sterilizarea feminină?
În lipsa stărilor medicale pre-existente care să necesite aranjamente speciale:

  • Minilaparotomia poate fi efectuată în maternităţi şi unităţi medicale unde se pot efectua intervenţii chirurgicale.
  • Laparoscopia necesită un centru medical mai bine echipat, unde acest tip de intervenţie se efectuează cu regularitate şi un anestezist este disponibil.

13. Ce sunt metodele transcervicale de sterilizare?
Metodele transcervicale implică noi modalităţi de acces la trompele uterine, prin vagin şi uter. În unele ţări este deja disponibilă o minispirală, Essure. Essure este un dispozitiv sub formă de spirală arcuită pe care un furnizor instruit îl introduce prin vagin şi uter în fiecare din trompele uterine, cu ajutorul unui instrument de vizualizare (histeroscop). În decurs de 3 luni după intervenţie, în dispozitive se formează ţesut cicatricial. Ţesutul cicatricial blochează permanent trompele uterine, blocând trecerea spermatozoizilor şi prevenind fertilizarea ovulului. Essure este improbabil să poată fi oferit în curând acolo unde resursele sunt limitate, datorită costului ridicat şi a complexităţii instrumentului de vizualizare care este necesar în timpul inserţiei.

Unde va adresați

Pentru o consultație în planificarea familială:

  • Adresați-vă medicului de familie din cadrul instituției medicale din raionul Dvs de reședință (vezi aici). ATENȚIE: daca aparțineți unuia din grupurile social-vulnerabile (vezi aici) puteți beneficia de contraceptive gratuite!
  • Adresați-vă la Centrele de Sănătate Prietenoase Tinerilor
  • Telefonați la Linia Fierbinte a CIDSR (apel gratuit și confidențial) – 0800-088-08
  • Telefonați la CIDSR – 022355072 / 060903782 / 078306973
  • Scrieți la adresa de e-mail CIDSR –cidsr2012@gmail.com